Semnul de pe piele care poate indica un risc mai mare de infarct și AVC. Nu este doar o problemă estetică

Pete roșii bine delimitate, acoperite de scuame albicioase, pot fi manifestarea psoriazisului, o boală inflamatorie asociată cu un risc cardiovascular mai mare. Legătura este mai evidentă în formele moderate și severe, dar orice roșeață a pielii nu trebuie interpretată drept semn de boală cardiacă.

Pielea este adesea privită separat de restul organismului. O erupție este tratată ca o problemă estetică, iar atenția se concentrează asupra mâncărimii, descuamării sau aspectului vizibil.

În anumite boli, inflamația observată la suprafața pielii face însă parte dintr-un proces mai amplu, care poate afecta și vasele de sânge.

Citeste si…

Monica Pop, acuzații dure: „Am făcut un AVC de supărare”. Scandal la Institutul de Oftalmologie: „Iuda la pătrat! I-am făcut atât de mult bine”

Cel mai bine documentat exemplu este psoriazisul. Persoanele cu această afecțiune, în special cele cu forme întinse sau severe, prezintă mai frecvent factori metabolici și evenimente cardiovasculare precum infarctul și accidentul vascular cerebral.

Psoriazisul este inclus în ghidurile americane privind colesterolul între afecțiunile inflamatorii cronice care pot amplifica riscul cardiovascular și care trebuie luate în calcul atunci când medicul decide dacă este necesar tratament preventiv.

Semnul principal: roșeața persistentă și inflamată

Cel mai frecvent semn vizibil al inflamației pielii este roșeața, explică dr. Saranya Wyles, dermatolog la Mayo Clinic, specializată în medicina regenerativă și îmbătrânirea pielii.

Citeste si…

Medicul Mihail Pautov: „Infarctul de la 50 de ani începe, de fapt, la 25”. Semnele lipsesc, dar boala avansează în tăcere

În cazul psoriazisului, aceasta apare de regulă sub forma unor plăci:

• roșii sau roz pe pielea deschisă;

• violacee, maronii ori cenușii pe pielea mai închisă;

• bine delimitate;

• îngroșate;

• acoperite cu scuame albe sau argintii;

• uneori dureroase ori pruriginoase.

Leziunile apar frecvent pe:

• coate;

• genunchi;

• scalp;

• zona lombară;

• palme;

• tălpi;

• unghii.

Roșeața este mai greu de observat pe pielea închisă la culoare, unde inflamația poate părea violetă, brună sau gri. Din acest motiv, psoriazisul poate fi recunoscut mai târziu ori confundat cu alte afecțiuni.

Citeste si…

Monica Pop, internată la Spitalul Elias după un accident vascular cerebral. Medicul a făcut anunțul

Roșeața nu înseamnă automat că inima este bolnavă

Este importantă o distincție: o zonă roșie pe piele nu diagnostichează o boală cardiacă.

Roșeața poate apărea în:

• dermatită de contact;

• alergii;

• eczemă;

• rozacee;

• infecții;

• arsuri solare;

• mușcături de insecte;

• iritații produse de produse cosmetice;

• reacții la medicamente.

Mesajul medicilor nu este că orice iritație anunță un infarct, ci că o boală inflamatorie cronică precum psoriazisul poate indica existența unei inflamații care nu se limitează la piele.

Diagnosticul trebuie stabilit de dermatolog, nu după fotografii sau simptome interpretate acasă.

Citeste si…

AVC: riscul poate crește cu până la 40% în funcție de vârsta biologică

De ce psoriazisul este legat de sănătatea inimii

Psoriazisul este o boală inflamatorie mediată de sistemul imunitar.

În timpul episoadelor active sunt implicate molecule inflamatorii precum:

• factorul de necroză tumorală alfa;

• interleukina 17;

• interleukina 23;

• alte citokine implicate în răspunsul imun.

Acestea stimulează multiplicarea accelerată a celulelor pielii și formarea plăcilor vizibile.

Inflamația nu rămâne însă întotdeauna localizată. Ea poate circula prin organism și poate contribui la modificări ale pereților vasculari.

Cercetările descriu mai multe mecanisme posibile:

• afectarea endoteliului, stratul interior al vaselor;

• accelerarea formării plăcilor de aterom;

• creșterea stresului oxidativ;

• activarea celulelor inflamatorii;

• modificarea metabolismului glucozei și al grăsimilor;

• favorizarea formării cheagurilor.

Psoriazisul și ateroscleroza împărtășesc, așadar, unele căi inflamatorii. Această legătură biologică nu înseamnă că leziunile de pe piele „se mută” pe artere, ci că aceleași mecanisme ale sistemului imunitar pot participa la ambele procese.

Psoriazisul este considerat un factor care amplifică riscul

Ghidul american pentru managementul colesterolului menționează psoriazisul printre bolile inflamatorii cronice considerate factori care amplifică riscul de ateroscleroză.

Această informație devine importantă mai ales când o persoană are un risc cardiovascular aflat la limita la care medicul trebuie să decidă dacă recomandă un tratament cu statine.

Psoriazisul nu are aceeași greutate ca:

• un infarct anterior;

• un AVC;

• diabetul;

• o valoare foarte mare a colesterolului LDL.

El reprezintă însă o informație suplimentară care poate înclina decizia spre o prevenție mai activă.

Riscul crește odată cu severitatea bolii

Legătura este mai evidentă în cazul persoanelor care au:

• suprafețe mari de piele afectată;

• pusee frecvente;

• boală de lungă durată;

• artrită psoriazică;

• nevoie de tratament sistemic;

• inflamație persistentă.

Un studiu clasic publicat în JAMA a identificat un risc mai mare de infarct la persoanele cu psoriazis, independent de factori tradiționali precum fumatul, diabetul, hipertensiunea și colesterolul.

Diferența a fost mai pronunțată la persoanele tinere cu boală severă.

Cercetările ulterioare au confirmat, în general, o asociere între psoriazis și:

• boală coronariană;

• infarct miocardic;

• accident vascular cerebral;

• mortalitate cardiovasculară;

• calcificări și plăci coronariene.

Amploarea riscului diferă însă între studii, iar o parte este explicată de factorii metabolici întâlniți mai frecvent la acești pacienți.

Sindromul metabolic apare mai des

Persoanele cu psoriazis au o probabilitate mai mare de a prezenta sindrom metabolic.

Acesta reprezintă asocierea mai multor probleme:

• grăsime abdominală;

• tensiune arterială crescută;

• glicemie mare;

• trigliceride crescute;

• colesterol HDL scăzut.

Împreună, acești factori cresc riscul de:

• diabet de tip 2;

• infarct;

• AVC;

• ficat gras;

• boală renală.

Relația este complexă. Inflamația poate favoriza rezistența la insulină și acumularea grăsimii, iar obezitatea poate alimenta la rândul ei inflamația și poate agrava psoriazisul.

Astfel se poate forma un cerc vicios între piele, metabolism și vasele de sânge.

Pielea nu poate spune singură cât de mare este riscul

Aspectul leziunilor nu permite estimarea exactă a riscului cardiac.

Două persoane cu plăci asemănătoare pot avea profiluri cardiovasculare foarte diferite.

Evaluarea corectă include:

• tensiunea arterială;

• colesterolul LDL și HDL;

• trigliceridele;

• glicemia;

• hemoglobina glicozilată;

• greutatea și circumferința abdominală;

• fumatul;

• vârsta;

• istoricul familial;

• nivelul de activitate fizică;

• eventualele boli renale.

O persoană cu psoriazis nu trebuie să presupună că va face inevitabil infarct. Afecțiunea reprezintă un factor suplimentar, nu o sentință.

Ce controale ar trebui să facă persoanele cu psoriazis

Recomandările comune ale dermatologilor și cardiologilor includ verificarea periodică a factorilor cardiovasculari.

În funcție de vârstă și istoricul medical, medicul poate recomanda:

• măsurarea tensiunii cel puțin anual;

• profil lipidic;

• glicemie sau hemoglobină glicozilată;

• calcularea riscului cardiovascular;

• evaluarea greutății;

• verificarea simptomelor de artrită psoriazică;

• discuție despre fumat și activitate fizică.

Un document comun al American Academy of Dermatology și National Psoriasis Foundation recomandă dermatologilor să țină cont de comorbiditățile metabolice și cardiovasculare ale pacienților cu psoriazis.

Pentru persoanele cu forme moderate sau severe poate fi necesară colaborarea dintre dermatolog, medicul de familie, diabetolog și cardiolog.

Tratarea pielii reduce și riscul cardiovascular?

Controlul inflamației din psoriazis este important pentru piele, articulații și calitatea vieții.

Unele studii observaționale au arătat că tratamentele biologice pot reduce inflamația vasculară sau anumite caracteristici ale plăcilor coronariene.

De exemplu, o cercetare publicată în Circulation a identificat plăci coronariene cu caracteristici de risc la pacienții cu psoriazis și modificări favorabile după tratamentul bolii.

Aceste rezultate nu demonstrează însă că orice tratament pentru psoriazis previne infarctul.

Pentru a confirma un asemenea efect sunt necesare studii clinice concepute special pentru a urmări evenimente cardiovasculare.

Tratamentul dermatologic nu înlocuiește:

• controlul tensiunii;

• statinele, când sunt indicate;

• tratamentul diabetului;

• renunțarea la fumat;

• activitatea fizică;

• alimentația echilibrată.

Alte modificări ale pielii care pot apărea în probleme cardiace

Psoriazisul este un indicator de risc pe termen lung, nu un semn că un infarct se produce în acel moment.

Există însă și modificări ale pielii care pot apărea în boli cardiovasculare deja instalate.

Umflarea persistentă a gleznelor

Edemele pot apărea când inima nu mai pompează eficient, iar lichidul se acumulează în țesuturi.

Sunt mai îngrijorătoare dacă:

• apar la ambele picioare;

• se accentuează seara;

• lasă o adâncitură la apăsare;

• sunt însoțite de lipsă de aer;

• persoana crește rapid în greutate;

• se trezește noaptea fără aer.

Umflarea picioarelor poate avea și alte cauze, precum insuficiență venoasă, boli renale, hepatice sau anumite medicamente.

Culoarea albăstruie a buzelor sau degetelor

Cianoza poate indica o cantitate insuficientă de oxigen în sânge ori o circulație deficitară.

Buzele albastre asociate cu lipsă de aer, durere în piept sau confuzie reprezintă o urgență.

Depozitele gălbui din jurul ochilor

Xantelasmele sunt plăci gălbui moi care apar în jurul pleoapelor.

Unele persoane au colesterol crescut, dar leziunile pot apărea și cu analize normale. Prezența lor justifică verificarea profilului lipidic, nu dovedește singură existența unei boli cardiace.

Nodulii dureroși și petele de sub unghii

Anumite leziuni rare pe degete, palme, tălpi sau sub unghii pot apărea în endocardită, o infecție a valvelor inimii.

Acestea sunt relevante mai ales când se asociază cu:

• febră;

• frisoane;

• oboseală intensă;

• transpirații nocturne;

• scădere în greutate;

• suflu cardiac;

• proceduri medicale sau infecții recente.

Nu trebuie confundate cu traumatismele obișnuite ale unghiilor.

Eczema și rozaceea nu au aceeași semnificație

Nu toate bolile inflamatorii ale pielii sunt legate în aceeași măsură de inimă.

Eczema este în primul rând o problemă de barieră cutanată și de reglare imună. Unele studii au găsit asocieri cu factorii cardiovasculari, mai ales în formele severe, dar dovezile nu sunt la fel de clare precum în psoriazis.

Rozaceea provoacă înroșirea feței și inflamarea vaselor mici ale pielii, dar nu reprezintă prin ea însăși un semn că vasele coronare sunt blocate.

Acneea nu indică, în general, o problemă cardiacă.

De aceea, formularea „pielea roșie înseamnă boală de inimă” este incorectă și poate crea panică inutilă.

Când trebuie mers la dermatolog

Este necesară evaluarea unei modificări care:

• persistă săptămâni;

• revine frecvent;

• se extinde;

• produce scuame groase;

• afectează scalpul sau unghiile;

• nu răspunde la creme obișnuite;

• provoacă fisuri și sângerări;

• este asociată cu dureri sau umflături articulare.

Durerea de călcâi, degete umflate și rigiditatea matinală pot indica artrită psoriazică.

Tratamentul precoce este important pentru a preveni afectarea permanentă a articulațiilor.

Semnele care necesită ajutor urgent

O leziune cronică de psoriazis nu este o urgență cardiacă.

Trebuie apelat serviciul de urgență dacă modificările pielii sunt însoțite de:

• durere sau presiune în piept;

• lipsă bruscă de aer;

• transpirații reci;

• buze albastre;

• leșin;

• slăbiciune pe o parte a corpului;

• tulburări de vorbire;

• umflarea bruscă a unui singur picior.

Aceste simptome pot indica infarct, AVC, embolie pulmonară sau altă problemă gravă.

Ce poate face o persoană cu psoriazis pentru inimă

Pe lângă tratamentul dermatologic, sunt importante:

• renunțarea la fumat;

• controlarea tensiunii;

• verificarea colesterolului;

• prevenirea sau tratarea diabetului;

• menținerea unei greutăți potrivite;

• mișcarea regulată;

• alimentația cu multe legume, leguminoase, cereale integrale și pește;

• limitarea produselor ultraprocesate;

• somnul suficient;

• tratarea apneei de somn.

Persoanele cu leziuni extinse nu trebuie să evite mișcarea din cauza aspectului pielii. Dermatologul poate adapta tratamentul pentru a reduce disconfortul produs de transpirație și frecare.

Ce spune, de fapt, pielea despre inimă

Pielea nu funcționează ca un test cardiologic și nu poate prezice singură un infarct.

Ea poate însă dezvălui existența unei boli inflamatorii sistemice care merită evaluată dincolo de aspectul exterior.

În cazul psoriazisului, mesajul principal este că boala nu este doar cosmetică. Plăcile roșii, persistente și acoperite de scuame trebuie tratate, iar pacientul ar trebui să își cunoască tensiunea, glicemia și colesterolul.

Cel mai important semn nu este o roșeață trecătoare, ci inflamația cronică, recurentă și diagnosticată drept psoriazis, mai ales atunci când afectează suprafețe mari ale corpului.