Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Senzația bruscă de cădere în gol în momentul în care adormi poate fi atât de reală încât te face să tresari și să deschizi imediat ochii. Uneori pare că ai căzut de pe pat, ai ratat o treaptă sau te-ai prăbușit într-un abis, deși în realitate nu te-ai mișcat din loc.
Fenomenul are însă o explicație medicală și este mult mai răspândit decât ar putea părea. Este cunoscut sub denumirea de mioclonie hipnică sau tresărire hipnică și apare în momentul în care creierul face trecerea de la starea de veghe la somn.
Potrivit estimărilor Academiei Americane de Medicină a Somnului, între 60% și 70% dintre adulți experimentează cel puțin o dată în viață o astfel de tresărire.
Ce este, de fapt, senzația de cădere în gol
Mioclonia hipnică este o contracție musculară involuntară, bruscă și de foarte scurtă durată, care apare de obicei chiar în momentul adormirii. Tresărirea poate dura mai puțin de o jumătate de secundă, dar senzația pe care o produce poate fi foarte intensă.
Fenomenul mai este întâlnit în literatura medicală sub denumiri precum „sleep start”, mioclonie hipnagogică sau spasm hipnagogic.
În multe cazuri, contracția musculară este însoțită de senzația că persoana cade în gol. Uneori poate apărea și un fulger senzorial sau o experiență de tip vis hipnagogic, în care creierul construiește pentru câteva clipe o imagine sau o scenă care pare reală.
De exemplu, persoana poate avea impresia că a pășit în gol, s-a împiedicat sau a căzut de pe o înălțime.
În unele situații, tresărirea poate fi însoțită de accelerarea bătăilor inimii sau de o modificare temporară a respirației.
De ce apare senzația că te prăbușești
Pentru a înțelege fenomenul trebuie privit momentul în care adormim. Organismul trece treptat de la starea de veghe la somn, iar activitatea cerebrală și musculară se modifică.
La începutul somnului, în faza N1, sistemele care mențin organismul în stare de alertă își reduc treptat activitatea, iar musculatura începe să se relaxeze.
În anumite situații, această tranziție nu se produce complet gradual. O descărcare bruscă de activitate a sistemului nervos poate provoca o contracție musculară involuntară.
Senzația de cădere în gol poate apărea în același timp cu această schimbare. Creierul interpretează rapid semnalele provenite din organism și construiește senzația că persoana își pierde echilibrul.
Astfel apare impresia extrem de realistă că te prăbușești, chiar dacă stai întins în pat.
Fenomenul este descris în literatura medicală ca o reacție asociată tranziției dintre veghe și somn, iar cercetările au analizat modul în care sistemele cerebrale implicate în starea de alertă și în instalarea somnului își schimbă activitatea în această perioadă.
Cât de des apare tresărirea hipnică
Este unul dintre cele mai comune fenomene care pot apărea atunci când adormim.
Academia Americană de Medicină a Somnului estimează că între 60% și 70% dintre adulți experimentează o tresărire hipnică cel puțin o dată pe parcursul vieții. Pentru aproximativ 10% dintre oameni, fenomenul poate apărea chiar zilnic.
În cele mai multe situații, mioclonia hipnică este considerată un fenomen normal și nu indică existența unei boli.
De aceea, dacă ai simțit ocazional că te prăbușești în gol chiar înainte de a adormi, experiența nu este, în sine, un motiv de alarmă.
Stresul și lipsa somnului pot favoriza apariția episoadelor
Deși tresăririle hipnice pot apărea și în cazul persoanelor sănătoase, anumite obiceiuri și factori de stil de viață le pot face mai frecvente.
Printre aceștia se numără stresul, lipsa somnului, consumul de cafeină și nicotină, dar și exercițiile fizice foarte intense efectuate înainte de culcare.
Stresul poate menține organismul într-o stare de alertă exact în perioada în care creierul încearcă să treacă la somn. În aceste condiții, tranziția poate deveni mai puțin lină.
Și privarea de somn poate contribui la apariția fenomenului. Atunci când organismul este foarte obosit, schimbarea dintre starea de veghe și somn poate fi mai abruptă.
Cafeina și nicotina au, la rândul lor, efecte stimulatoare asupra sistemului nervos și pot face mai dificilă instalarea unui somn liniștit.
Unele medicamente pot avea un rol
În anumite cazuri, tresăririle hipnice pot fi asociate și cu administrarea unor medicamente.
Literatura medicală a descris situații în care pacienții au prezentat astfel de episoade după începerea unor tratamente cu antidepresive. În cazurile raportate, manifestările s-au redus după ajustarea dozei.
Acest lucru nu înseamnă că tratamentul trebuie întrerupt atunci când apar tresăriri nocturne. Orice modificare a dozei sau a schemei de tratament trebuie făcută numai la recomandarea medicului.
Dacă fenomenul a început după introducerea unui medicament nou, este util ca pacientul să îi spună medicului despre acest lucru.
Cum poți reduce tresăririle atunci când adormi
Pentru majoritatea oamenilor, schimbarea unor obiceiuri legate de somn poate fi suficientă pentru reducerea frecvenței și intensității episoadelor.
Un program regulat de somn îi permite organismului să intre mai ușor într-un ritm previzibil. Reducerea consumului de cafeină și nicotină, în special în a doua parte a zilei, poate contribui, de asemenea, la un somn mai liniștit.
Gestionarea stresului este un alt element important. O perioadă de relaxare înainte de culcare poate ajuta creierul să facă mai ușor trecerea de la starea de alertă la somn.
Și utilizarea dispozitivelor electronice seara poate influența rutina de somn. Reducerea timpului petrecut în fața telefonului, tabletei sau computerului înainte de culcare poate ajuta la instalarea unei rutine mai potrivite pentru odihnă.
Când ar trebui să discuți cu un medic
O tresărire ocazională în momentul adormirii este, de regulă, un fenomen normal. Situația merită însă evaluată medical dacă episoadele devin foarte frecvente, intense sau sunt însoțite de alte simptome neobișnuite.
De asemenea, dacă problemele de somn persistă și afectează odihna, concentrarea sau activitatea din timpul zilei, este indicat să discuți cu un specialist.
Senzația că te prăbușești în gol nu înseamnă, așadar, că organismul „cade” în realitate și nici că este vorba despre un semn misterios. Este, cel mai adesea, rezultatul unei tranziții bruște dintre starea de veghe și somn, însoțită de o contracție musculară involuntară.
Pentru cei mai mulți oameni, fenomenul este inofensiv și apare doar ocazional. Atunci când este repetitiv sau se asociază cu alte tulburări ale somnului, însă, cauza merită investigată.
