Inima se îmbolnăveşte atunci când arterele „se înfundă” (ateroscleroză), când nu mai poate pompa suficient sânge (cardiomiopatie ischemică) sau când bate neregulat (aritmie).
Bolile de inimă sunt cauza numărul unu de deces în lume. Cele mai întâlnite sunt hipertensiunea, cardiomiopatia ischemică, tulburările de ritm şi deficienţele valvelor. Asociate, toate aceste afecţiuni conduc la infarct sau insuficienţă cardiacă.
Nu mai poţi respira când stai întins
Faptul că îţi pierzi răsuflarea când te afli în pat poate fi semnul unor afecţiuni cardiace, chiar dacă în restul timpului nu ai această problemă. Acest lucru apare pentru că sângele care s-a adunat în picioare în timpul zilei se redistribuie şi începe să se strângă în plămâni.
Ortopneea, aşa cum este cunoscută, apare atunci când inima nu pompează sânge în mod corect, “astfel că sângele începe să se adune în inimă şi în plămâni”, explică doctorul John Dearing, chirurg la Spitalul Carrick Glen din Ayr. Potrivit lui John Dearing, pacienţii cu această afecţiune cred de obicei că ea apare doar pentru că nu sunt în formă.
Probleme în activitatea sexuală
Disfuncţia erectilă la bărbaţii sănătoşi ar putea fi un semn timpuriu de avertizare pentru afecţiuni cardiace. Disfuncţia erectilă a fost asociată creşterii cu 37 la sută a riscului de atac de cord şi boli arteriale în cazul bărbaţilor în vârstă de cel puţin 45 de ani, care nu au prezentat în trecut niciun alt caz de afecţiuni cardiace.
Nu te poţi apleca pentru a-ţi atinge degetele de la picioare
Inabilitatea de a-ţi mai atinge degetele de la picioare poate sugera uneori probleme cu inima, deşi cele mai multe persoane afectate de crampe la spate au tendinţa să creadă că au nevoie doar de mişcare şi yoga, este de părere profesorul Kochlar.
Cercetătorii de la Universitatea din Texas şi de la mai multe universităţi japoneze cred că flexibilitatea corpului reflectă flexibilitatea arterelor. Arterele suple lasă sângele să circule liber prin corp, în timp ce arterele fixe obligă inima la eforturi mai mari. De-a lungul timpului, acest lucru ar putea mări riscul de boli cardiace şi de atac de cord.
Glezne și încheieturi umflate
Dacă ai gleznele și încheieturile umflate, există un risc ca inima ta să nu mai pompeze sângele în mod eficient, ducând astfel la inflamarea venelor de la nivelul picioarelor și mâinilor.
Spasmele nocturne al picioarelor (sindromul picioarelor neliniștite)
Persoanele care își mișcă picioarele frecvent în somn au, de regulă, inima „groasă”, o afecțiune care îi predispune la boli cardiovasculare, atac cerebral și moarte subită. „Nu spunem că este o relație de tip cauză-efect, dar afecțiunea poate fi semnul unor probleme cardiace, de care medicii trebuie să țină cont de acum înainte”, a declarat Dr. Arshad Jahangir, autorul studiului. Deși nu există statistici clare, sindromul picioarelor neliniștite afectează milioane de oameni din întreaga lume. Anumiți medici cred că gravitatea bolii a fost oarecum exagerată pentru a vinde mai bine tratamentul.
Risc dublu de boli cardiovasculare Studiile anterioare au dovedit că majoritatea bolilor somnului (apnee, insomnie) presupun un risc cardiac. Studiul curent este însă primul de acest gen care a cercetat impactul asupra sănătății, mai mult decât impactul asupra calității vieții. Cei 584 de voluntari au fost investigați și au fost împărțiți în două grupuri. 45% din aceștia au avut cel puțin 35 de spasme în timpul nopții, iar restul de 55%, mai puține spasme. În urma investigațiilor, s-a dovedit că voluntarii din prima categorie au inima mai groasă, o afecțiune care dublează riscul cardiac.
Dureri de gât
Te simți ca și când ai avea febră musculară la gât? Dacă nu exercițiul fizic este cauza, înseamnă că poți suferi de inimă. Persoanele bolnave de inimă spun că au dureri în piept, mână sau în zona pieptului, dar la femei acestea se pot manifesta mai des în zona gâtului, după cum spune dr. Margie Latrella, de la Centrul de Cardiologie a Femeilor din New Jersey.
Nervii din țesutul afectat al cordului trimit semnale dureroase către măduva spinării, care apoi se extind la nervii de la umeri și gât. Durerea se manifestă de obicei în linie, în loc să fie localizată într-un sigur loc și nu trece cu gheață sau masaj.
Femeile nu au dureri în piept în caz de infarct
Infarctul miocardic survine atunci când inima nu mai e alimentată cu sânge, din cauza blocajelor de pe arterele coronariene. Acordarea primului-ajutor în caz de infarct a redus numărul deceselor din ultimii ani.
„Primele semne includ durerile sau presiunea în piept, o apăsare în dreptul zonei lombare, gâtului, braţului sau maxilarului, stări de greaţă, indigestie, arsuri la stomac, oboseală şi anxietate, dificultăţi de respiraţie, bătăi neregulate sau rapide ale inimii”, explică medicul cardiolog Florin Mitu.
Femeile nu resimt întotdeauna durere în piept, în caz de infarct, ci, mai degrabă, stări de greaţă, pierderea poftei de mâncare, stări de slăbiciune şi tuse.
