Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Perimenopauza nu începe în ziua în care menstruația dispare. Schimbările hormonale pot începe cu ani înainte, iar primele simptome sunt uneori puse pe seama stresului, oboselii sau înaintării în vârstă.
Tulburările de somn, anxietatea, palpitațiile, problemele de concentrare, migrenele, durerile articulare sau modificarea ciclului menstrual pot face parte din această perioadă.
Menopauza propriu-zisă este stabilită retrospectiv: o femeie a ajuns la menopauză după 12 luni consecutive fără menstruație, dacă nu există o altă explicație. Perioada dinainte este perimenopauza.
Menstruația se poate schimba cu mult înainte să dispară
Pentru multe femei, primul semn este schimbarea ciclurilor.
Menstruația poate veni:
-
mai devreme;
-
mai târziu;
-
mai des;
-
la interval de câteva luni.
Fluxul poate deveni mai abundent sau, dimpotrivă, mai redus.
În această perioadă ovulația devine mai imprevizibilă, deoarece activitatea ovariană începe să fluctueze.
O femeie poate avea, așadar, simptome de perimenopauză chiar dacă încă are menstruație în fiecare lună.
Bufeurile pot începe cu ani înainte
Bufeurile și transpirațiile nocturne sunt printre simptomele cele mai cunoscute.
Datele din marele Study of Women’s Health Across the Nation – SWAN au arătat că, la femeile care prezentau frecvent simptome vasomotorii, durata mediană totală a acestora a fost de 7,4 ani.
Alte analize SWAN au identificat femei la care bufeurile au început chiar cu mulți ani înaintea ultimei menstruații.
Nu toate femeile urmează însă aceeași evoluție. Unele au foarte puține simptome, iar altele le resimt timp îndelungat.
Somnul se poate deteriora înainte de menopauză
Insomnia poate apărea chiar înainte ca menstruațiile să devină foarte neregulate.
Unele femei:
-
adorm greu;
-
se trezesc frecvent;
-
se trezesc mult prea devreme;
-
au transpirații nocturne;
-
nu se mai simt odihnite dimineața.
Fluctuațiile hormonale pot influența direct somnul, iar bufeurile nocturne îl pot fragmenta suplimentar.
Datele longitudinale SWAN au urmărit modificările somnului timp de peste un deceniu în perioada din jurul ultimei menstruații.
„Brain fog”: uiți cuvinte și te concentrezi mai greu
Multe femei descriu în perimenopauză:
-
dificultatea de a găsi un cuvânt;
-
pierderea firului unei conversații;
-
probleme de concentrare;
-
senzația că memoria nu mai funcționează ca înainte.
NHS include problemele de memorie printre simptomele comune ale perimenopauzei și menopauzei.
Aceste simptome nu indică automat demență. Somnul prost, stresul, anxietatea și fluctuațiile hormonale pot contribui simultan.
Anxietatea sau schimbările de dispoziție pot apărea chiar dacă nu ai avut probleme înainte
Perimenopauza poate influența starea psihică.
NICE include efectele asupra dispoziției printre simptomele recunoscute ale menopauzei.
Într-o analiză SWAN pe 1.582 de femei, simptomele depresive au început să crească înainte de ultima menstruație în rândul femeilor care aveau inițial niveluri reduse ale acestor simptome.
Pot apărea:
-
iritabilitate;
-
anxietate;
-
episoade de tristețe;
-
toleranță mai redusă la stres;
-
schimbări rapide de dispoziție.
Depresia severă nu trebuie însă atribuită automat perimenopauzei și merită evaluată separat.
Palpitațiile sunt mai comune decât cred multe femei
NHS include palpitațiile printre manifestările care pot apărea în această perioadă.
Unele femei simt că inima:
-
bate mai tare;
-
accelerează brusc;
-
„sare” o bătaie.
Totuși, palpitațiile pot avea și alte cauze – anemie, probleme tiroidiene sau tulburări de ritm cardiac – astfel că simptomele noi sau persistente nu trebuie puse automat pe seama hormonilor.
Migrenele se pot modifica
Fluctuațiile estrogenului pot influența migrenele.
Unele femei observă că durerile de cap devin mai frecvente sau mai intense în anii de perimenopauză.
NHS menționează explicit migrenele care se agravează printre simptomele posibile.
Pot apărea dureri musculare și articulare
Durerile articulare și musculare sunt incluse atât de NHS, cât și de NICE printre simptomele asociate tranziției menopauzale.
Ele pot fi trecute cu vederea pentru că nu sunt asociate instinctiv cu modificările hormonale.
Alte manifestări pot include piele mai uscată, modificări ale părului și schimbări ale compoziției corporale.
Vaginul și tractul urinar se pot modifica
Scăderea estrogenului influențează mucoasa vaginală și tractul urinar.
Pot apărea:
-
uscăciune vaginală;
-
usturime;
-
durere la contact sexual;
-
urinări mai frecvente;
-
senzația urgentă de a urina;
-
infecții urinare recurente.
NICE include simptomele genitourinare printre manifestările caracteristice menopauzei.
Libidoul se poate schimba
Reducerea dorinței sexuale este, de asemenea, frecvent raportată.
Poate avea mai multe explicații simultan: fluctuațiile hormonale, uscăciunea vaginală, somnul slab, stresul și modificările dispoziției.
La peste 45 de ani nu sunt necesare, de obicei, „analize hormonale”
Aceasta este una dintre informațiile importante pentru femeile care cred că trebuie să își măsoare estrogenul, FSH sau hormonul anti-Müllerian pentru a afla dacă au intrat în perimenopauză.
FSH poate fi luat în considerare în special între 40 și 45 de ani atunci când există simptome și modificări ale menstruației sau sub 40 de ani dacă este suspectată insuficiența ovariană prematură.
Un singur FSH poate fi oricum dificil de interpretat în perimenopauză, deoarece nivelurile hormonale fluctuează puternic.
Astfel, o femeie poate fi în perimenopauză cu mult înainte ca menstruația să dispară complet – iar uneori primele indicii nu sunt bufeurile, ci somnul prost, anxietatea, modificările ciclului, durerile articulare sau problemele de concentrare.
