Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Timp de două luni, Kate Ping a crezut că abdomenul umflat este doar reacția organismului la stres. Avea 69 de ani, conducea împreună cu familia două afaceri și trecea printr-o perioadă dificilă: fiul ei urma să fie supus unei operații pe cord deschis. Mai avusese probleme digestive în perioade tensionate, așa că balonarea nu i s-a părut alarmantă. Când simptomul nu a dispărut nici la două luni după operația reușită a fiului, a mers la medic. Investigația comandată atunci i-a schimbat viața: cancer ovarian în stadiul 4.
Kate Ping se aștepta ca medicul să îi recomande o colonoscopie. Abdomenul îi devenise atât de umflat încât zona din jurul buricului era sensibilă la atingere.
Asistenta medicală care a consultat-o a ales însă altă investigație: un CT abdominal.
Pentru pacientă, recomandarea a părut neobișnuită. Rezultatul avea să arate însă că tumora ovariană se răspândise deja în organism.
Simptomul pe care l-a confundat cu stresul
Primul semn evident a fost balonarea abdominală persistentă.
Problema cancerului ovarian este că simptomele sale pot semăna foarte mult cu manifestări digestive obișnuite, cu modificările apărute la menopauză sau cu alte afecțiuni mult mai puțin grave.
Johns Hopkins include printre simptomele posibile:
- abdomen umflat sau senzație persistentă de balonare;
- senzația de sațietate foarte rapid după începerea mesei;
- modificări noi ale tranzitului intestinal, inclusiv constipație;
- urinări mai frecvente;
- dureri sau disconfort abdominal ori pelvin;
- oboseală;
- pierdere inexplicabilă în greutate.
Faptul că aceste simptome sunt comune explică de ce boala poate rămâne neidentificată o perioadă.
Importantă este mai ales schimbarea față de starea obișnuită: un simptom nou, persistent sau care se agravează merită evaluat, chiar dacă la început pare banal.
De ce apare balonarea în cancerul ovarian
În cazul cancerului ovarian avansat, abdomenul se poate mări inclusiv prin acumularea de lichid, numită ascită.
Tumora și răspândirea celulelor canceroase în cavitatea abdominală pot perturba circulația normală a lichidelor, iar abdomenul devine progresiv mai umflat.
O femeie poate observa chiar combinația aparent contradictorie dintre abdomen mai mare și poftă de mâncare mai redusă.
Senzația de sațietate după numai câteva înghițituri este, de altfel, unul dintre simptomele pe care medicii le urmăresc în evaluarea cancerului ovarian.
Nu există un test de screening de rutină pentru toate femeile
Unul dintre motivele pentru care cancerul ovarian poate fi depistat târziu este lipsa unui test de screening eficient recomandat femeilor fără simptome și cu risc obișnuit.
Un test Papanicolau, de exemplu, este destinat în principal depistării modificărilor de la nivelul colului uterin și nu reprezintă un test de screening pentru cancerul ovarian.
Atunci când apar simptome suspecte, investigațiile pot include examen ginecologic, ecografie și teste imagistice precum CT sau RMN.
În cazul lui Kate Ping, tocmai decizia de a face CT-ul în loc de a presupune că problema era exclusiv gastrointestinală a dus la diagnostic.
Asistenta medicală mai pierduse o prietenă din cauza aceleiași boli
Câteva luni după începerea tratamentului, Kate Ping a aflat de ce asistenta medicală alesese investigația care i s-a părut inițial atât de ciudată.
Femeia îi povestise că una dintre cele mai bune prietene ale ei murise de cancer ovarian după ce boala fusese depistată târziu.
Când a citit simptomele pacientei, a considerat că situația merită investigată imagistic.
Kate Ping a întâlnit-o ulterior din nou și i-a spus că este convinsă că decizia ei i-a salvat viața.
Cancerul ajunsese deja în stadiul 4
Stadiul 4 înseamnă că boala s-a extins în afara zonei în care a apărut.
În sistemul de stadializare folosit pentru cancerul ovarian, stadiul IV poate însemna, de exemplu, prezența celulelor canceroase în lichidul din jurul plămânilor sau răspândirea către organe ori țesuturi aflate dincolo de cavitatea peritoneală.
Prognosticul depinde însă foarte mult de tipul tumorii, starea generală a pacientei și răspunsul la tratament.
Pentru cancerul ovarian epitelial invaziv cu răspândire la distanță, American Cancer Society indică în prezent o rată relativă de supraviețuire la cinci ani de aproximativ 32%. Statisticile nu prezic însă evoluția unei anumite persoane și se bazează pe paciente diagnosticate și tratate în anii anteriori.
A început cu chimioterapie, nu cu operație
Pentru că boala era atât de extinsă, echipa medicală a considerat că intervenția chirurgicală imediată nu era cea mai potrivită variantă.
Kate Ping a început mai întâi chimioterapia, cu scopul de a reduce volumul tumorilor.
Tratamentul a fost dificil. Și-a pierdut părul și a avut greață și oboseală, iar după fiecare ciclu avea nevoie de aproximativ o săptămână pentru a se recupera.
Rezultatele investigațiilor se îmbunătățeau însă treptat.
După mai multe cicluri de chimioterapie, în februarie 2025, medicii au putut trece la intervenția chirurgicală.
Operația a inclus și o histerectomie, iar chirurgii au verificat atent organele abdominale pentru țesut tumoral.
După aproximativ șase săptămâni de recuperare, femeia a reluat chimioterapia pentru a distruge eventualele celule canceroase rămase. Ulterior a urmat și tratament de întreținere pentru reducerea riscului de recidivă.
De ce cancerul ovarian este atât de ușor de ratat
Boala nu este lipsită de simptome. Problema este că multe dintre ele nu par oncologice.
Balonarea poate fi pusă pe seama alimentației.
Constipația poate fi considerată o problemă digestivă.
Urinările mai frecvente pot fi atribuite unei infecții urinare sau vârstei.
Sațietatea rapidă poate părea lipsă de poftă de mâncare.
Tocmai această suprapunere cu afecțiuni comune poate întârzia evaluarea.
Johns Hopkins recomandă ca simptomele ginecologice noi și persistente – inclusiv balonarea, durerea pelvină sau modificările urinare – să fie discutate cu medicul.
Când balonarea ar trebui să ridice un semn de întrebare
Un episod izolat de balonare după o masă abundentă este extrem de frecvent și, în majoritatea cazurilor, nu are legătură cu un cancer.
Situația devine mai relevantă atunci când simptomul:
- este nou și diferit de ceea ce persoana resimțea de obicei;
- persistă sau reapare foarte frecvent;
- abdomenul pare să crească progresiv în volum;
- apare împreună cu durere pelvină;
- apare senzația de sațietate după cantități mici de mâncare;
- se modifică tranzitul intestinal;
- apar urinări mai frecvente;
- există scădere inexplicabilă în greutate sau oboseală persistentă.
Prezența acestor simptome nu înseamnă automat cancer ovarian. Sunt mult mai frecvent provocate de alte afecțiuni.
Persistența lor justifică însă o evaluare, mai ales după menopauză.
Femeia s-a întors la viața de dinaintea diagnosticului
Kate Ping și-a încheiat ultima perfuzie din schema de tratament în primăvara lui 2026 și continuă o terapie orală destinată reducerii riscului de recidivă.
Ea și fiul ei s-au întors între timp la muncă în cele două restaurante ale familiei.
Experiența a determinat-o să vorbească public despre simptomele cancerului ovarian și despre importanța de a nu ignora schimbările persistente ale corpului.
Pentru ea, momentul decisiv nu a fost apariția unui simptom spectaculos, ci faptul că cineva a privit o balonare aparent obișnuită ca pe ceva care merita investigat mai atent.
