Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Inteligența artificială ar putea ajunge să facă o mare parte din munca pentru care astăzi sunt necesari oameni, iar Bill Gates crede că schimbarea va fi mult mai profundă decât simpla apariție a unor instrumente care ne ajută să lucrăm mai repede.
Fondatorul Microsoft a declarat că, pe măsură ce AI devine tot mai performantă, oamenii nu vor mai fi necesari „pentru majoritatea lucrurilor”. În diferite intervenții publice, patru domenii au fost prezentate drept mult mai greu de înlocuit complet: programarea, biologia, energia și sportul profesionist.
Datele disponibile în prezent susțin și ele o imagine mai nuanțată. Organizația Internațională a Muncii estimează că aproximativ unul din patru angajați din lume lucrează într-o profesie expusă într-o anumită măsură inteligenței artificiale generative, dar consideră că transformarea joburilor este mult mai probabilă decât dispariția lor completă.
„Vom mai avea nevoie de oameni?” Răspunsul lui Bill Gates
Una dintre cele mai comentate declarații ale lui Bill Gates a venit în februarie 2025, când a fost invitat la The Tonight Show Starring Jimmy Fallon.
Gates explica faptul că inteligența – în sensul expertizei oferite de un medic foarte bun sau un profesor foarte bun – este în prezent o resursă limitată. AI ar putea face ca accesul la asemenea cunoștințe să devină foarte ieftin și disponibil aproape oriunde.
Jimmy Fallon l-a întrebat atunci dacă, într-o asemenea lume, vom mai avea nevoie de oameni.
Răspunsul lui Gates a fost: „Nu pentru majoritatea lucrurilor.”
El a adăugat însă imediat că societatea va putea decide ce activități dorește să păstreze exclusiv umane. Drept exemplu a dat sportul: oamenii nu ar vrea neapărat să urmărească niște calculatoare jucând baseball.
În schimb, activități precum producerea bunurilor, transportul lor sau chiar o parte din producția alimentară ar putea deveni în timp probleme rezolvate în mare măsură prin tehnologie, potrivit declarațiilor sale relatate după interviul de la The Tonight Show.
1. Programatorii
Programarea apare frecvent printre profesiile considerate mai rezistente la automatizare, deși situația este paradoxală.
AI scrie deja cod.
Modelele generative pot crea funcții, găsi erori, explica programe, converti cod dintr-un limbaj în altul și construi aplicații relativ complexe.
În același timp însă, dezvoltarea sistemelor AI creează cerere pentru oameni capabili să proiecteze arhitecturi software, să verifice rezultate, să rezolve probleme noi, să stabilească cerințe și să decidă ce trebuie construit.
De aceea, „programatorii nu vor fi înlocuiți de AI” nu trebuie interpretat ca și cum meseria va rămâne neschimbată.
Dimpotrivă.
Studiul Microsoft despre utilizarea reală a Copilot arată o suprapunere importantă între activitățile AI și profesiile informatice. Web developerii și programatorii apar printre ocupațiile pentru care tehnologia poate prelua sau asista o parte semnificativă a sarcinilor.
Asta poate însemna că un programator cu AI va face munca pentru care înainte era necesară o echipă mai mare.
Meseria poate supraviețui, dar numărul oamenilor necesari pentru anumite proiecte se poate schimba.
2. Biologii și cercetătorii
Biologia este un alt domeniu asociat cu predicțiile optimiste ale lui Gates privind rezistența în fața automatizării.
AI poate analiza cantități uriașe de informații biologice, poate ajuta la descoperirea unor molecule, poate interpreta imagini și poate accelera cercetarea.
Dar știința nu înseamnă numai analiza datelor existente.
Cercetătorii trebuie să formuleze întrebări noi, să conceapă experimente, să interpreteze rezultate contradictorii și să decidă ce direcție merită urmărită.
În laborator există și o componentă fizică pe care modelele lingvistice nu o pot înlocui singure.
AI ar putea deveni astfel un instrument extrem de puternic pentru biolog, fără să elimine biologul.
Este un model care poate apărea și în medicină: inteligența artificială poate oferi informații, poate interpreta investigații și poate ajuta la stabilirea diagnosticului, dar responsabilitatea clinică, interacțiunea cu pacientul și gestionarea cazurilor complexe implică mult mai mult decât procesarea unor date.
3. Specialiștii din energie
Energia este un domeniu în care AI poate optimiza rețele, poate anticipa cererea și poate analiza cantități enorme de date.
Dar centralele electrice, reactoarele nucleare, rețelele de distribuție, exploatările de petrol și gaze și infrastructura regenerabilă există în lumea fizică.
Sunt sisteme în care o decizie greșită poate avea consecințe majore.
Specialiștii trebuie să combine ingineria, reglementările, economia, siguranța, geopolitica și gestionarea situațiilor neprevăzute.
AI poate deveni un instrument de decizie tot mai performant, dar trecerea de la recomandarea unui algoritm la administrarea efectivă a infrastructurii energetice este mult mai dificil de automatizat complet decât redactarea unui document sau rezumarea unei baze de date.
4. Sportivii profesioniști
Al patrulea domeniu este diferit de toate celelalte.
Nu pentru că un robot nu ar putea, într-o zi, să alerge mai repede, să lovească mai puternic sau să execute anumite mișcări mai precis decât un om.
Ci pentru că oamenii urmăresc sportul tocmai pentru a vedea alți oameni concurând.
Acesta a fost și exemplul lui Gates.
Chiar dacă tehnologia ar putea permite roboților să joace baseball, fotbal sau tenis la un nivel extraordinar, asta nu înseamnă că publicul ar prefera să îi urmărească în locul sportivilor.
Sportul are valoare datorită limitelor umane, rivalităților, emoțiilor, personalităților și imprevizibilității.
În acest caz, protecția față de AI nu vine neapărat din incapacitatea tehnologiei de a executa activitatea, ci din faptul că publicul vrea ca activitatea să fie făcută de oameni.
Aceeași logică ar putea proteja parțial și alte profesii.
Ce joburi sunt deja cele mai expuse la AI
Un amplu studiu realizat de cercetători Microsoft a analizat aproximativ 200.000 de conversații anonimizate purtate de utilizatori cu Bing Copilot și a comparat activitățile pentru care oamenii foloseau AI cu sarcinile specifice diferitelor profesii.
Cele mai mari suprapuneri au fost observate la profesiile construite în jurul informației, limbajului și comunicării.
Printre acestea se află:
- traducători și interpreți – 98% dintre activitățile profesionale analizate aveau o anumită suprapunere cu activități pentru care era utilizat Copilot;
- istorici – 91%;
- corectori – 91%;
- matematicieni – 91%;
- programatori de utilaje CNC – 90%;
- scriitori și autori – 85%;
- asistenți statisticieni – 85%;
- reprezentanți de vânzări servicii – 84%;
- redactori tehnici – 83%;
- jurnaliști și reporteri – 81%.
Procentele nu reprezintă însă probabilitatea ca oamenii respectivi să-și piardă joburile.
Este o diferență foarte importantă.
Microsoft a avertizat: studiul nu spune ce meserii vor dispărea
După apariția studiului, numeroase publicații au transformat clasamentul într-o listă cu „joburile care vor fi eliminate de AI”.
Microsoft a intervenit ulterior pentru a corecta interpretarea.
Cercetătorii au explicat într-un material publicat de Microsoft Research că studiul nu trage nicio concluzie privind eliminarea locurilor de muncă.
El măsoară cât de bine se suprapun activitățile unei profesii cu lucrurile pe care oamenii le fac deja cu ajutorul AI.
Un jurnalist poate folosi AI pentru documentare, transcriere, traducere sau rezumare. Asta nu înseamnă că 81% dintre jurnaliști vor fi concediați.
Înseamnă că o parte importantă a activității lor se desfășoară într-o zonă în care AI poate deja interveni.
Cele mai greu de automatizat joburi au ceva în comun
La polul opus s-au aflat ocupațiile care presupun intervenție fizică, lucrul direct cu oamenii, manipularea unor obiecte sau funcționarea într-un mediu dificil și imprevizibil.
Studiul Microsoft a găsit o aplicabilitate redusă a actualelor sisteme generative pentru ocupații precum:
- infirmiere;
- maseuri;
- operatori de instalații și utilaje;
- muncitori în construcții;
- acoperitori;
- personal de curățenie;
- alte meserii manuale.
Există aici un paradox.
O meserie care necesită o diplomă universitară și foarte multe cunoștințe poate fi mai expusă actualei generații de AI decât o meserie manuală.
Motivul este simplu: modelele generative sunt foarte bune la procesarea informației digitale, dar un chatbot nu poate merge într-o locuință să repare o conductă, să ridice un pacient din pat sau să monteze un acoperiș.
Cel puțin nu fără sisteme robotice mult mai complexe.
Unul din patru joburi este expus AI, dar numai o mică parte are expunere foarte mare
Analiza globală publicată de Organizația Internațională a Muncii oferă o perspectivă mai puțin apocaliptică.
Aproximativ 25% dintre angajații lumii se află într-o profesie cu un anumit nivel de expunere la AI generativă.
Dar numai 3,3% din forța de muncă globală se află în categoria cu cea mai ridicată expunere.
Funcțiile administrative și de birou rămân printre cele mai vulnerabile.
Pe măsură ce sistemele AI au devenit mai bune la imagini, voce și video, expunerea a crescut și pentru unele activități media, web și profesii tehnice.
ILO insistă însă asupra aceleiași diferențe: faptul că un job este „expus” nu înseamnă că va dispărea.
Majoritatea profesiilor conțin și sarcini pentru care intervenția umană continuă să fie necesară.
Până în 2030 ar putea dispărea 92 de milioane de joburi, dar ar putea apărea 170 de milioane
Inteligența artificială nu este singura schimbare care afectează piața muncii.
Digitalizarea, robotizarea, tranziția energetică, evoluția demografică și schimbările economice transformă simultan cererea de angajați.
Future of Jobs Report 2025 al World Economic Forum estimează că aceste transformări ar putea duce până în 2030 la dispariția sau înlocuirea a aproximativ 92 de milioane de locuri de muncă.
În același interval ar putea apărea însă 170 de milioane de joburi noi.
Bilanțul ar fi, potrivit estimării, un plus de aproximativ 78 de milioane de locuri de muncă la nivel mondial.
Aproape 40% dintre competențele necesare la locul de muncă s-ar putea schimba până în 2030. Printre cele cu cea mai rapidă creștere a cererii se numără competențele în AI, big data și securitate cibernetică, alături de abilități umane precum gândirea creativă, flexibilitatea și adaptabilitatea.
Adevărata întrebare nu este dacă AI îți poate face jobul
Un loc de muncă este alcătuit din zeci de activități diferite.
Un medic discută cu pacientul, stabilește diagnostice, interpretează investigații, prescrie tratament și ia decizii în situații imprevizibile.
Un jurnalist caută informații, vorbește cu surse, verifică documente, scrie, filmează, pune întrebări și decide ce este relevant pentru public.
Un profesor explică, evaluează, motivează, gestionează o clasă și adaptează modul de predare fiecărui elev.
AI poate prelua unele dintre aceste componente fără să preia automat întreaga profesie.
De aceea, unul dintre scenariile cele mai probabile nu este dispariția bruscă a milioane de meserii, ci apariția unei diferențe tot mai mari între oamenii care știu să lucreze cu AI și cei care continuă să facă manual sarcinile pe care tehnologia le poate executa în câteva secunde.
În multe domenii, competiția viitorului s-ar putea să nu fie între om și inteligență artificială, ci între un angajat care folosește AI foarte bine și unul care nu o folosește deloc.
Iar declarația lui Bill Gates potrivit căreia oamenii nu vor mai fi necesari „pentru majoritatea lucrurilor” rămâne o predicție, nu un fapt demonstrat.
Datele disponibile până acum indică însă deja direcția schimbării: munca bazată aproape exclusiv pe procesarea și transmiterea informației este mult mai ușor de automatizat decât activitățile care presupun prezență fizică, responsabilitate umană, relații sociale complexe sau faptul că publicul dorește în mod explicit să vadă un om făcând acea activitate.
