Șocul anafilactic, o urgență medicală care poate duce la deces. Cum recunoști o alergie severă și care sunt măsurile de prim ajutor

eczema skin on neck
Șocul anafilactic, o urgență medicală care poate duce la deces. Cum recunoști o alergie severă și care sunt măsurile de prim ajutor

Șocul anafilactic este un eveniment imunologic complex, ce poate avea final tragic, explică Dr. Claudia Adriana Nicolae, medic primar alergologie și imunologie clinică. Iată cum trebuie să procedezi într-o astfel de situație.

Simpla alipire a doi termeni grecești „ana” care înseamnă absență și „phylaxis” care înseamnă protecție, traduce un conținut semantic care definește atât de sugestiv cea mai serioasă și gravă reacție alergică. Explicația unei asemenea terminologii medicale, poate declanșa imediat în sufletul tău butonul de panică și îţi poate genera niște cascade de reacții emoţionale în lanț, greu de gestionat și aproape imposibil de contracarat.

Ce este totuși șocul anafilactic?

„Este un eveniment imunologic nefericit, care survine brusc, este foarte grav şi poate fi uneori fatal. El rezultă din eliberarea unor cantități masive de substanțe chimice din acele celule care sunt implicate în răspunsurile alergice ale organismului. Acei mediatori chimici pot afecta un număr variabil de organe țintă ca pielea, mucoasele, aparatul respirator, tractul digestiv, sistemul cardiovascular și sistemul nervos. Este bine să precizez că o reacție apărută în contextul expunerii organismului la o anumită substanţă, se numește anafilaxie doar atunci când se identifică prezența anticorpilor de tip IgE specifici (anticorpi asociați cu alergia) faţă de această substanţă, anticorpi produşi după o sensibilizare, adică după o întâlnire prealabilă a organismului cu ea”, arată Dr. Claudia Adriana Nicolae.

Concepții greșite sau mituri despre șocul anafilactic

Ţi s-a povestit poate că fiecare episod de anafilaxie va deveni din ce în ce mai grav, că anafilaxia se poate produce și după multe ore sau chiar zile după ce ai consumat un aliment, că durează cel puțin 20 de minute până începe o reacție alergică gravă, astfel că există întotdeauna timp berechet pentru a o trata, sau că toate cazurile de anafilaxie prezintă urticarie sau edeme. Din altă sursă poate ai aflat că adrenalina este periculoasă, sau că anafilaxia poate fi prevenită prin administrarea unui antihistaminic înainte de expunere, că este extrem de ușor de evitat atâta timp cât ai ști la ce eşti alergic și nu ai veni în contact cu acea substanță, că poţi anticipa severitatea reacției pe baza rezultatelor testelor de alergie și că există acum noi tratamente disponibile pentru a desensibiliza persoanele cu alergie la alimente, dar nu sunt folosite suficient. „Toate acestea nu sunt, de cele mai multe ori, afirmații adevărate!”, arată Dr. Claudia Adriana Nicolae.

Cei mai mari alergeni

Dar ce-i poate cauza apariţia unei reacţii alergice atât de severe unui copilaș? „În fruntea listei găseşti alimentele – laptele, oul, glutenul din cereale, soia, nucile și alunele de pădure arahidele, lupinul, muștarul, susanul, pește și fructele de mare, țelina, kiwi, piersicile sau aditivii alimentari. Apoi poţi să întâlneşti reacţii alergice severe produse de veninul insectelor, în special albine sau viespi, dar şi de medicamente ca antibioticele, anestezicele, antiinflamatoarele şi chiar de latex sau cauciucul natural”, arată specialistul.

Ea adaugă și că „ciudat şi destul de rar, exercițiul fizic mai ales combinat cu consumul unor alimente sau al unor medicamente, îi poate declanşa şi el reacţii alergice severe. Uneori în ciuda istoricului detaliat al evenimentului și chiar a unor investigaţii complexe, factorul declanșator rămâne necunoscut, variantă care îşi poate fi făcută cunoscută sub numele de anafilaxie idiopatică”.

Simptome: Cum recunoști o reacţie alergică severă

Dr. Claudia Adriana Nicolae enumeră:

  • înroșirea pielii, mâncărime, urticarie, umflături de buze, limbă sau în alte zone alte corpului;
  • strănuturi, nas curgător, nas înfundat, răgușeală;
  • respirație șuierătoare, tuse, dificultăți de respirație, senzație de apăsare la nivelul gâtului sau pe torace;
  • crampe, greață, vărsături și diaree;
  • modificări ale pulsului, scăderea tensiunii arteriale;
  • amețeală, confuzie, furnicături, tulburări de vedere și pierderea stării de conștiență.

 Puncte importante în tabloul clinic de anafilaxie

  • anafilaxia poate varia ca debut, prezentare clinică sau evoluție.
  • sistemele organismului pot fi afectate individual sau în orice combinație.
  • simptomele tractului respirator sunt observate în până la 70% dintre cazuri.
  • complicațiile cardiovasculare sunt cauza decesului în aproximativ un sfert din cazuri.
  • nu toate cazurile de reacții anafilactice prezintă urticarie sau edeme (umflături).
  • primele semne ale unei reacții pot fi de la strănuturi în salve la pierderea conștienței.
  • riscul fatal poate să apară în câteva minute sau să fie întârziat.
  • există și reacții care apar după un interval de 3-4 ore de la consumul unui aliment, unele și când se suprapune un exercițiu fizic intens.
  • anafilaxia poate avea o fază timpurie și una tardivă sau prelungită până la 8 ore sau mai mult, de aceea este necesară o perioadă de observație mai lungă.

Poți anticipa o reacție de acest tip?

Poate istoricul prezent al unei reacții anafilactice să îţi prezică viitorul următoarei reacții? Dr. – Claudia Adriana Nicolae: De obicei, nu există un model previzibil. Te-ai gândit vreodată cum ţi-ar putea descrie un copil ceea ce simte în timpul unei reacții alergice? Deși ai putea fi tentat să crezi că micuțul spune nişte „lucruri trăznite”, încearcă să desluşeşti semnificaţia unor afirmaţii de genul:

– limba mea frige;

– mi-a intrat o broască în gât;

– am niște furnici în ureche;

– buzele mele sunt grăsuțe;

– mi-a crescut nişte păr pe limbă;

– pielea mea este gâdilată;

– mă roade un șoricel de burtică;

– mă ard ochișorii;

– gâtul meu mă zgârie.

Cum recunoști o reacție alergică la copil

 Îşi poate schimba brusc comportamentul micuţul dacă suferă o reacție alergică? „Categoric da! Şi orice lucru neobişnuit pe care-l sesizezi la el, poate fi un semnal de alarmă şi te poate ajuta să reacţionezi la timp:

– își pune mânuțele în gură şi se trage de limbă sau își zgârie limba;

– se trage brusc de urechi;

– stâlcește nemotivat cuvintele;

– devine brusc răgușit;

– se trage de hăinuțe ca să se scarpine mai ușor;

– tușește fără oprire sau are o respirație șuierătoare;

– se apasă pe trunchi sau pe burtică;

– varsă în jet sau are un scaun exploziv;

– este brusc apatic, moale sau prea agitat.

 Ce presupune tratamentul corect al anafilaxiei?

„Administrarea de adrenalina! Acesta este categoric tratamentul de elecție și cu cât este administrată mai repede, cu atât mai bine! Nu există nicio contraindicație pentru utilizarea ei în tratamentul șocului anafilactic. Este bine de stiut că eșecul utilizării adrenalinei sau întârzierea utilizării ei a fost asociată de foarte multe ori cu decese. După ce i-ai administrat adrenalina, nu uita că următorul gest este să soliciţi serviciul de urgenţă!”, spune Dr. Claudia Adriana Nicolae.

Cum îl ferești de un astfel de eveniment neplăcut

  • Dacă nu știi exact ce conține sau cum a fost preparat alimentul respectiv, atunci nu i-l da copilului să-l mănânce!
  • Accidentele nu sunt planificate niciodată, de aceea este bine să pleci oriunde însoțit de trusa de urgență!
  • Nu uita să-i pui copilului o brățară de alertă medicală dacă e alergic la ceva.
  • Ai tot timpul adrenalina disponibilă și învăță cum să o utilizezi, în acest caz.
  • Administrează-i tratamentul de urgenţă imediat, fără să eziţi
  • Constitue-ţi o echipă de intervenție din care să facă parte alături de membrii familiei tale, prieteni, educatori, alergologul, dar și pediatrul copilului
  • Nu te grăbi să-ţi iei copilul de la spital după ce a suferit o reacție alergică severă. Așteptă suficient timp în serviciul de urgență !
  • Solicită-i alergologului un plan de urgență și asigură-te că l-ai înțeles.
9 distribuiri
comentarii pe aceasta pagina postate direct pe Facebook
powered by Binbox