Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Ascultarea muzicii preferate nu oferă doar emoții plăcute, ci poate modifica fizic creierul. Un studiu arată că melodiile cu semnificație personală stimulează plasticitatea cerebrală și pot îmbunătăți memoria persoanelor aflate în stadiile incipiente ale bolii Alzheimer.
Muzica are puterea de a ne transporta instantaneu în trecut. O melodie ascultată în adolescență, cântecul de la nuntă sau o piesă asociată cu momente importante din viață pot readuce la suprafață amintiri aparent uitate. Acum, oamenii de știință spun că efectele muzicii merg mult mai departe decât simpla nostalgie.
Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Toronto și Unity Health Toronto a arătat că ascultarea repetată a muzicii cu semnificație personală poate produce modificări măsurabile în creier și poate îmbunătăți performanțele cognitive ale persoanelor cu declin cognitiv ușor sau Alzheimer în stadiu incipient, potrivit Neuroscience.
Ce este plasticitatea cerebrală și de ce este atât de importantă
Plasticitatea cerebrală reprezintă capacitatea creierului de a se adapta, de a crea noi conexiuni între neuroni și de a reorganiza rețelele existente ca răspuns la experiențe noi. Această abilitate este esențială pentru învățare, memorie și recuperarea după anumite afecțiuni neurologice.
În cazul bolii Alzheimer, procesul de deteriorare a conexiunilor neuronale reduce progresiv această capacitate. Tocmai de aceea, orice intervenție care reușește să stimuleze plasticitatea cerebrală este considerată extrem de valoroasă.
Muzica preferată poate remodela creierul și îmbunătăți memoria. Studiu despre boala Alzheimer
Pentru a investiga efectele muzicii asupra creierului, cercetătorii au inclus în studiu 14 persoane cu declin cognitiv ușor sau Alzheimer în fază incipientă. Participanții au ascultat timp de trei săptămâni, câte o oră pe zi, o selecție de melodii familiare și încărcate de semnificație personală.
Înainte și după această perioadă, voluntarii au fost supuși unor investigații imagistice cerebrale și unor teste cognitive. Rezultatele au fost surprinzătoare:
- cercetătorii au observat modificări structurale și funcționale ale conexiunilor neuronale, în special în cortexul prefrontal, regiunea responsabilă pentru procese cognitive complexe precum planificarea, atenția și memoria.
Mai mult, aceste schimbări au fost asociate cu îmbunătățiri ale performanțelor la testele de memorie.
De ce funcționează mai bine muzica familiară
Cercetătorii au comparat reacțiile creierului la melodii cunoscute de ani de zile cu reacțiile la muzică nouă, ascultată recent.
Atunci când participanții au ascultat muzică necunoscută, activitatea cerebrală s-a concentrat în principal în zonele auditive. În schimb, melodiile familiare au activat puternic cortexul prefrontal și alte regiuni implicate în procesarea amintirilor și emoțiilor.
Potrivit autorilor studiului, muzica asociată cu experiențe importante din viață pare să funcționeze ca o „cheie” care deschide accesul către rețele neuronale complexe, contribuind la menținerea funcțiilor cognitive.
Muzica activează regiuni ale creierului mai puțin afectate de Alzheimer
Descoperirea confirmă și rezultatele unor cercetări anterioare care au arătat că anumite rețele cerebrale implicate în procesarea muzicii rămân relativ intacte chiar și în prezența bolii Alzheimer.
Acest lucru explică de ce mulți pacienți pot recunoaște și reacționa emoțional la melodii familiare, chiar și atunci când întâmpină dificultăți majore în recunoașterea persoanelor sau a evenimentelor recente.
Specialiștii consideră că muzica poate reprezenta o cale alternativă de comunicare cu persoanele afectate de demență, stimulând zone ale creierului care încă funcționează eficient.
O metodă simplă, accesibilă și fără efecte adverse
Deși cercetătorii subliniază că sunt necesare studii mai ample pentru confirmarea rezultatelor, avantajele unei astfel de intervenții sunt evidente.
Ascultarea muzicii este ieftină, accesibilă și poate fi realizată acasă, fără echipamente speciale.
În ultimii ani, tot mai multe cercetări au sugerat că implicarea în activități muzicale, fie prin ascultare, fie prin cântat la un instrument, poate contribui la menținerea sănătății cognitive și la reducerea riscului de declin mental odată cu înaintarea în vârstă.
Ce muzică ar trebui să ascultăm
Potrivit cercetătorilor, nu există un gen muzical ideal. Factorul decisiv este semnificația personală a melodiilor. Cântecele asociate cu momente importante din viață, cu familia, prietenii sau perioade fericite par să producă cele mai puternice efecte asupra creierului.
Așadar, dacă aveți o listă de melodii care vă trezesc amintiri puternice și emoții pozitive, s-ar putea să faceți mai mult decât să vă bucurați de muzică.
Este posibil să oferiți creierului un antrenament valoros, capabil să stimuleze conexiunile neuronale și să susțină memoria pe termen lung.
