marți, august 18, 2026
32.9 C
București

Suplimentul alimentar ieftin despre care cercetătorii cred că poate combate cancerul. A încetinit creșterea tumorilor în teste

Creatina, unul dintre cele mai ieftine și folosite suplimente din sport, ar putea avea un rol neașteptat în cercetarea oncologică. Oamenii de știință au observat, în teste pe șoareci, că acest compus asociat de obicei cu forța musculară și performanța la antrenamente a încetinit semnificativ creșterea celulelor tumorale.

Descoperirea nu înseamnă că persoanele cu cancer ar trebui să înceapă să ia creatină pe cont propriu și nici că suplimentul poate înlocui tratamentele oncologice. Vorbim despre cercetare preclinică, realizată pe animale, nu despre un tratament demonstrat la oameni.

Totuși, rezultatul este interesant pentru că se înscrie într-o direcție tot mai studiată în oncologie: cum poate fi susținut sistemul imunitar ca să recunoască și să atace mai eficient celulele canceroase.

Citeste si…

Ce este creatina

Creatina este o substanță produsă natural de organism și stocată în mare parte în mușchi. Ea ajută la refacerea rapidă a ATP-ului, principala sursă de energie folosită de celule în eforturi scurte și intense.

Din acest motiv, creatina este folosită frecvent de sportivi și de persoane care fac antrenamente de forță. Cea mai cunoscută formă este creatina monohidrat, considerată una dintre cele mai studiate forme de supliment sportiv.

Creatina se găsește și în alimente, mai ales în carne și pește, dar cantitățile obținute din dietă sunt de obicei mai mici decât cele folosite în suplimentare.

Citeste si…

Ce au observat cercetătorii

Cercetătorii au descoperit că suplimentarea cu creatină a încetinit semnificativ creșterea celulelor tumorale în teste pe șoareci.

Interesul cercetătorilor nu este legat de ideea că suplimentul „omoară” direct cancerul, ci de posibilitatea ca el să ajute anumite celule ale sistemului imunitar să funcționeze mai bine în mediul dificil creat de tumori.

În cancer, celulele imune care ar trebui să atace tumora pot deveni epuizate. Tumora consumă energie, schimbă mediul din jurul ei și creează condiții care slăbesc răspunsul imun. De aceea, cercetătorii caută modalități prin care celulele imune să fie menținute active mai mult timp.

Creatina ar putea funcționa ca un fel de rezervor energetic pentru aceste celule, ajutându-le să reziste mai bine în lupta cu tumora. Este o ipoteză promițătoare, dar încă departe de recomandările clinice.

Citeste si…

De ce este importantă legătura cu imunitatea

Unele dintre cele mai importante tratamente moderne împotriva cancerului se bazează pe sistemul imunitar. Imunoterapia încearcă să ridice frânele care împiedică celulele imune să atace tumora.

Dar nu toți pacienții răspund la imunoterapie. Unele tumori sunt „reci”, adică au puține celule imune active în interior. Altele reușesc să obosească sau să blocheze celulele T, cele care ar trebui să recunoască și să distrugă celulele canceroase.

De aceea, orice metodă care ar putea susține energia celulelor imune este interesantă pentru cercetători. Creatina nu este privită ca un tratament anticancer în sine, ci ca o posibilă intervenție care ar putea completa, într-o zi, anumite terapii oncologice.

Citeste si…

De ce nu trebuie luată ca tratament

Faptul că un supliment arată efecte într-un model animal nu înseamnă că va avea același rezultat la oameni. Multe terapii par promițătoare în studii pe șoareci, dar nu funcționează la fel în studiile clinice.

Există diferențe mari între tumorile induse la animale și cancerele umane, care se dezvoltă în ani, au mutații complexe și apar într-un organism cu boli, tratamente, vârstă, stil de viață și imunitate diferite.

În plus, doza folosită în cercetare, momentul administrării și combinația cu alte tratamente contează enorm. A lua creatină la întâmplare, fără indicație medicală, nu reproduce condițiile unui studiu.

Pentru pacienții oncologici, orice supliment trebuie discutat cu medicul. Unele suplimente pot interfera cu tratamentele, pot afecta analizele sau pot fi nepotrivite în funcție de starea rinichilor, ficatului sau de tratamentele administrate.

În România, creatina este ușor de găsit, relativ ieftină și populară în rândul persoanelor care merg la sală. Tocmai de aceea, o astfel de știre poate fi ușor interpretată greșit.

Riscul este ca oamenii să înțeleagă că un supliment sportiv „luptă cu cancerul” și să îl folosească fără să discute cu medicul, mai ales dacă sunt deja diagnosticați sau urmează chimioterapie, radioterapie, imunoterapie ori tratamente țintite.

Pentru pacienții români, mesajul corect este altul: cercetarea este promițătoare, dar nu schimbă tratamentul oncologic de azi. Creatina nu trebuie privită ca alternativă la tratament, ci ca o posibilă direcție de cercetare care trebuie testată în studii clinice.

În același timp, tema arată cât de mult se schimbă oncologia. Nu se mai studiază doar cum poate fi distrusă tumora direct, ci și cum poate fi susținut organismul ca să participe mai eficient la luptă.

Este creatina sigură?

Pentru adulții sănătoși, creatina monohidrat este considerată, în general, un supliment bine studiat atunci când este folosită în dozele recomandate. Totuși, „în general sigur” nu înseamnă potrivit pentru oricine.

Persoanele cu boli renale, pacienții cu analize modificate, cei care iau multe medicamente sau pacienții oncologici ar trebui să ceară sfatul medicului înainte să o folosească.

Creatina poate crește valoarea creatininei în analize, iar creatinina este un marker folosit pentru evaluarea funcției renale. Asta nu înseamnă automat afectare renală, dar poate complica interpretarea analizelor, mai ales la pacienții monitorizați atent.

De asemenea, suplimentele nu sunt întotdeauna controlate la fel de strict ca medicamentele. Calitatea produsului, contaminanții și dozele reale pot varia. De aceea, dacă medicul permite folosirea, este important ca produsul să provină din surse verificate.

De ce studiile pe șoareci trebuie privite cu prudență

Studiile pe animale sunt utile pentru a înțelege mecanisme biologice și pentru a vedea dacă o idee merită dusă mai departe. Dar ele sunt doar începutul.

Pentru ca creatina să fie considerată utilă în oncologie, ar fi nevoie de studii clinice pe oameni: ce tipuri de cancer ar putea beneficia, ce pacienți, în ce stadiu, în ce doză, în combinație cu ce tratament și cu ce riscuri.

Este posibil ca efectul să apară doar în anumite tumori, doar alături de imunoterapie sau doar la pacienții cu un anumit profil imun. Este posibil și ca efectul observat la animale să nu se confirme la oameni.

De aceea, formulările de tip „suplimentul care luptă cu cancerul” trebuie citite cu prudență. Cea mai corectă formulare este că un supliment ieftin și cunoscut este investigat pentru un posibil rol în susținerea imunității antitumorale.

Ce trebuie să știe pacienții

Pacienții diagnosticați cu cancer nu ar trebui să înceapă creatina fără acordul oncologului. Chiar și suplimentele aparent banale pot conta atunci când organismul trece prin tratamente puternice.

Medicul trebuie să știe toate produsele folosite: vitamine, minerale, plante, proteine, suplimente sportive, ceaiuri concentrate sau produse cumpărate online.

În unele cazuri, medicul poate spune că un supliment este acceptabil. În altele, poate recomanda pauză, mai ales înainte de intervenții, în timpul tratamentelor sau dacă există probleme renale.

O descoperire promițătoare, nu o rețetă anticancer

Creatina este ieftină, accesibilă și cunoscută de milioane de oameni. Tocmai de aceea, orice posibil efect asupra cancerului atrage imediat atenția.

Dar, pentru moment, descoperirea trebuie privită ca o piesă interesantă din puzzle-ul imunologiei cancerului. Nu este un tratament, nu este o cură și nu este o recomandare pentru automedicație.

Cercetătorii încearcă să afle dacă un compus folosit de obicei pentru mușchi ar putea ajuta celulele imune să aibă mai multă energie în lupta cu tumora. Dacă această idee se va confirma la oameni, creatina ar putea deveni cândva parte din strategii mai complexe de susținere a tratamentului oncologic.

Până atunci, mesajul rămâne simplu: promițător în laborator, dar încă neconfirmat ca tratament pentru pacienți.

Elena Oceanu
Elena Oceanu
Absolventă a secției „Jurnalism și Științele Comunicării” a Universității din București, mi-am început cariera în 2012, la „Evenimentul Zilei”. De atunci, m-am concentrat pe jurnalismul medical, analizând subiecte relevante din domeniul sănătății, ultimele cercetări științifice și recomandările oferite de specialiști. Experiența acumulată include numeroase interviuri cu medici de renume, atât din România, cât și din străinătate, precum și moderarea unei emisiuni medicale.
Follow us on GoogleNews Doctorul zilei whatsapp channel

Citește și:

Ultimele știri

prospecte medicamente
spitale private

Subiecte

2 obiceiuri pe care le faci zilnic și care pot crește riscul de diabet și cancer

Somnul de proastă calitate și alimentația dezechilibrată sunt două...

Citește și