Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Un nou studiu aduce în atenție un posibil rol al vitaminei C în reducerea formării unor compuși asociați cu riscul de cancer în organism. Cercetătorii au analizat modul în care vitamina C poate influența reacțiile chimice produse în sistemul digestiv atunci când organismul este expus la nitrați și nitriți.
Rezultatele sugerează că vitamina C consumată împreună cu alimentele poate limita formarea unor compuși N-nitroso, iar simulările cercetătorilor indică faptul că administrarea unui supliment de vitamina C la scurt timp după masă ar putea avea un efect similar.
Este important însă că cercetarea nu a urmărit pacienți și nu demonstrează că vitamina C previne cancerul. Studiul s-a bazat pe un model matematic care a simulat procesele chimice din organism.
Ce legătură există între vitamina C, nitrați și nitriți
Nitrații și nitriții sunt compuși care pot ajunge în organism prin alimentație și prin apa potabilă. Nitrații se găsesc în mod natural în numeroase legume, inclusiv în cele cu frunze verzi, dar pot fi întâlniți și în anumite surse de apă.
Nitriții sunt utilizați și în procesarea unor produse din carne, inclusiv în cazul unor mezeluri și produse din carne conservată.
După ce sunt ingerate, o parte dintre nitrați pot fi transformați în nitriți prin intermediul bacteriilor din cavitatea bucală. Nitriții ajung apoi în stomac, unde mediul acid poate favoriza reacții chimice cunoscute sub numele de nitrozare.
În urma acestor reacții se pot forma compuși N-nitroso, dintre care unii sunt considerați potențial cancerigeni. Cercetătorii subliniază însă că relația dintre expunerea alimentară la nitrați și nitriți și riscul de cancer este complexă, iar rezultatele studiilor epidemiologice nu au fost întotdeauna consistente.
Cum ar putea interveni vitamina C
Cercetarea a urmărit tocmai această interacțiune. Oamenii de știință au construit un model matematic care simulează traseul nitraților și nitriților prin organism și reacțiile care pot avea loc în diferite zone ale sistemului digestiv.
Modelul a inclus glandele salivare, stomacul, intestinul subțire și plasma și a ținut cont de modificările care apar după consumul unei mese, inclusiv schimbările de volum și aciditate din stomac.
În simulări, vitamina C a redus formarea compușilor N-nitroso prin inhibarea proceselor de nitrozare. Efectul a fost observat în diferite scenarii alimentare, inclusiv în cazul unor diete cu aport mai ridicat de nitrați sau nitriți.
Cercetătorii au analizat și momentul administrării vitaminei C. Potrivit rezultatelor modelului, suplimentarea cu vitamina C a fost mai eficientă atunci când a fost administrată la scurt timp după fiecare masă.
Vitamina C din alimente poate avea același rol în model
Studiul nu s-a concentrat exclusiv pe suplimente. Cercetătorii au analizat și situațiile în care vitamina C este consumată în mod natural, prin alimente.
Unele legume cu frunze verzi, precum spanacul, pot conține atât nitrați, cât și vitamina C. Modelul cercetătorilor sugerează că prezența vitaminei C în aceeași masă poate limita reacțiile de nitrozare.
Vitamina C se găsește într-o gamă largă de alimente, în special în fructe și legume. Printre sursele alimentare se numără citricele, ardeii, căpșunile, coacăzele negre, broccoli și varza de Bruxelles.
Prin urmare, rezultatele studiului nu indică faptul că suplimentele sunt singura modalitate prin care organismul poate primi vitamina C.
Ce spune studiul despre carnea procesată
Produsele din carne procesată, precum baconul și salamul, pot conține nitriți și nitrați utilizați în procesul de conservare.
Cercetătorii au analizat în modelul lor modul în care vitamina C poate influența reacțiile produse după consumul unor astfel de alimente. Simulările au indicat o reducere a formării compușilor N-nitroso atunci când vitamina C era prezentă.
Totuși, aceste rezultate nu înseamnă că administrarea vitaminei C după consumul de carne procesată anulează eventualele riscuri asociate consumului acestor produse.
Studiul analizează un mecanism chimic specific și oferă o bază pentru cercetări viitoare, nu o metodă demonstrată clinic de prevenire a cancerului.
Cercetarea nu demonstrează că vitamina C previne cancerul
Aceasta este una dintre cele mai importante precizări legate de rezultatele studiului.
Cercetătorii nu au urmărit un grup de persoane care să ia vitamina C și un alt grup care să nu o ia pentru a compara ulterior numărul cazurilor de cancer. În schimb, au construit un model matematic pentru a simula procesele metabolice și reacțiile chimice care pot avea loc în organism.
Prin urmare, rezultatele arată că vitamina C poate reduce formarea anumitor compuși în modelul analizat, nu că administrarea vitaminei C reduce în mod demonstrat incidența cancerului la oameni.
Autorii spun că modelul poate ajuta la proiectarea unor viitoare studii de laborator și clinice și la identificarea situațiilor în care nitrozarea este mai probabil să apară.
De ce contează momentul în care este luată vitamina C
Un element interesant al cercetării este legat de momentul administrării.
Simulările au arătat că suplimentarea cu vitamina C la scurt timp după masă a avut cel mai puternic efect asupra reducerii formării compușilor N-nitroso dintre strategiile analizate.
Explicația ține de faptul că procesele de digestie și transformare a nitraților și nitriților se desfășoară în timp. Modelul a urmărit tocmai aceste modificări după consumul unei mese și a analizat interacțiunea dintre concentrația de vitamina C, aportul de nitrați și nitriți și condițiile din stomac.
Ce rol are vitamina C în organism
Vitamina C este un nutrient esențial care participă la mai multe procese din organism. Ea contribuie la funcționarea normală a sistemului imunitar, la protejarea celulelor împotriva stresului oxidativ și la formarea colagenului.
Necesarul poate fi acoperit printr-o alimentație care include suficiente fructe și legume. Sursele alimentare de vitamina C includ portocalele și alte citrice, ardeii, căpșunile, broccoli și varza de Bruxelles.
Un deficit sever de vitamina C poate duce la scorbut, o afecțiune rară în prezent în țările cu acces normal la o alimentație variată.
Ce au descoperit cercetătorii
Studiul, intitulat „Vitamin C as a nitrosation inhibitor: A modelling study across dietary patterns and water quality”, a fost realizat de cercetători de la University of Waterloo și publicat în Journal of Theoretical Biology.
Modelul matematic a urmărit modul în care nitrații și nitriții circulă prin organism și cum pot contribui la formarea compușilor N-nitroso în mediul gastric.
Rezultatele au indicat că vitamina C reduce semnificativ nitrozarea în simulările realizate, inclusiv în scenarii cu aport ridicat de nitrați sau nitriți. Autorii au identificat și momentul administrării vitaminei C după masă ca unul dintre factorii importanți pentru eficiența simulată a intervenției.
Ce urmează după această cercetare
Autorii consideră că rezultatele pot contribui la proiectarea unor cercetări experimentale și clinice mai precise.
Modelul identifică mai mulți factori care pot influența formarea compușilor N-nitroso, printre care cantitatea de nitriți consumată, aportul de antioxidanți, momentul administrării, condițiile din stomac și activitatea microbiomului oral.
Cercetătorii spun că aceste informații pot fi folosite pentru a stabili mai exact în ce situații și la ce persoane procesele de nitrozare sunt mai pronunțate.
În concluzie, noua cercetare oferă dovezi de tip mecanistic că vitamina C poate limita formarea unor compuși N-nitroso în condițiile simulate de model, iar administrarea acesteia la scurt timp după masă a avut rezultate mai bune în simulări. Rezultatele nu reprezintă însă o dovadă clinică potrivit căreia vitamina C previne cancerul și trebuie validate prin studii pe oameni.
