Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Spania este țara europeană care va primi pasagerii și membrii echipajului de pe MV Hondius, nava de croazieră asociată cu focarul de hantavirus soldat cu trei decese.
Vasul urmează să ajungă în zona insulei Tenerife, în arhipelagul Canare, unde autoritățile au pregătit o operațiune strict controlată: nava va rămâne în larg, oamenii vor fi coborâți cu ambarcațiuni mici, apoi vor fi transportați prin zone izolate către aeroport sau către carantină, în funcție de naționalitate și de starea medicală, potrivit Reuters.
Miza nu mai este doar focarul în sine, ci felul în care Europa gestionează prima debarcare organizată a celor peste 140 de persoane rămase la bordul navei. Potrivit Reuters, MV Hondius are la bord 149 de persoane din 23 de țări. Al Jazeera relatează că aproximativ 140 de pasageri și membri ai echipajului vor fi evacuați sub măsuri de izolare completă.
Spania primește nava în baza dreptului internațional și a principiilor umanitare
Decizia a fost luată de guvernul spaniol, deși autoritățile din Insulele Canare au exprimat inițial rezerve. Reuters a relatat că Ministerul Sănătății din Spania a confirmat primirea navei „în conformitate cu dreptul internațional și principiile umanitare”.
Vasul a stat anterior în apropiere de Capul Verde, unde pasagerilor nu li s-a permis să coboare. Trei persoane bolnave au fost evacuate acolo, iar nava a pornit apoi spre Tenerife, considerată mai potrivită pentru o operațiune de evacuare, testare, triere și repatriere.
Autoritățile spaniole nu au anunțat o debarcare obișnuită, ci un traseu închis, controlat de forțe de ordine și echipe medicale. Pasagerii nu vor coborî liber în port și nu vor intra în contact cu localnicii.
Cum vor fi debarcați pasagerii
Planul spaniol prevede ca MV Hondius să rămână ancorată în largul insulei Tenerife. Pasagerii vor fi transferați către țărm cu ambarcațiuni mici, apoi vor ajunge într-o zonă complet izolată și delimitată. De acolo, vor fi urcați în autobuze separate, operate de personal echipat cu mijloace de protecție, și duși către aeroport.
Șefa serviciilor de urgență din Spania, Virginia Barcones, a spus că pasagerii vor ajunge într-o zonă „complet izolată, cordonată”. Aceeași separare va fi păstrată pe traseul către aeroport, unde o parte din spații vor fi blocate pentru populația generală.
Măsura are două scopuri clare: protejarea populației locale și repatrierea rapidă a persoanelor de la bord. Statele Unite și Regatul Unit au pregătit zboruri charter pentru cetățenii lor. Alte țări, printre care Țările de Jos, Filipine și Spania, coordonează propriile soluții pentru cetățenii aflați pe navă.
Ce se întâmplă cu spaniolii de la bord
Cetățenii spanioli nu vor fi lăsați să plece acasă imediat. Potrivit Reuters, ei vor fi transferați la Madrid, la un spital militar, unde vor intra sub supraveghere medicală. Spania a pregătit și o unitate medicală de rezervă la un spital local din Tenerife, pentru cazul în care apar simptome sau este nevoie de evaluare rapidă înainte de repatriere.
Această diferență de tratament între pasageri ține de responsabilitatea fiecărui stat pentru propriii cetățeni. Cei din SUA și Marea Britanie vor fi preluați prin curse speciale. Pasagerii spanioli vor rămâne în custodia autorităților spaniole, în regim medical controlat.
De ce nava nu va acosta ca într-o croazieră normală
Autoritățile spaniole încearcă să evite orice contact necontrolat între pasageri și populația locală. De aceea, nava nu va funcționa ca un vas turistic care intră în port, iar oamenii nu vor coborî pe chei pentru formalități obișnuite.
The Guardian scrie că autoritățile spaniole au o fereastră strânsă de aproximativ 24 de ore pentru evacuare, înainte ca vremea rea să poată complica operațiunea. O amânare ar putea ține nava în larg mai mult timp.
Operațiunea este urmărită și de Organizația Mondială a Sănătății. Potrivit Al Jazeera, surse din ministerul spaniol au indicat că directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, va fi în Tenerife pentru coordonare.
Câte cazuri sunt și de ce se menține alerta
Până la 8 mai, focarul asociat cu MV Hondius era legat de cel puțin opt persoane bolnave, dintre care mai multe cazuri confirmate, iar trei oameni muriseră. Organizația Mondială a Sănătății și autoritățile naționale urmăresc și pasagerii care au coborât înainte ca focarul să fie confirmat oficial.
Ancheta este dificilă deoarece nava a avut un traseu lung, început în Ushuaia, Argentina, la 1 aprilie. Vasul a trecut prin zone izolate din Atlanticul de Sud, inclusiv Georgia de Sud, Tristan da Cunha, Saint Helena și Ascension Island, înainte de a ajunge în apropiere de Capul Verde și apoi de a porni spre Tenerife.
Mai mulți pasageri au coborât la Saint Helena înainte ca alerta să fie clară. De aici vine urmărirea contactelor pe mai multe continente. Autoritățile încearcă să afle cine a fost expus, cine a călătorit alături de persoane infectate și cine trebuie monitorizat pe durata perioadei de incubație.
Există persoane bolnave acum pe navă?
Operatorul Oceanwide Expeditions a transmis că, vineri, nu existau persoane cu simptome compatibile cu infecția la bordul navei. Acesta este un detaliu important pentru debarcarea din Tenerife, dar nu elimină nevoia de supraveghere. Hantavirusul poate avea o perioadă de incubație lungă, iar simptomele pot apărea la distanță de expunere.
Reuters a relatat că un pasager decedat se află încă la bord, în așteptarea repatrierii către Germania. După evacuarea pasagerilor și a echipajului, nava ar urma să își continue traseul către Țările de Jos, potrivit regulilor legate de înregistrarea vasului, iar procedurile de decontaminare urmează să fie stabilite.
De ce sunt localnicii din Canare îngrijorați
Sosirea navei a provocat neliniște în Tenerife. Pentru o insulă dependentă de turism, imaginea unei nave asociate cu un virus rar și mortal amintește inevitabil de începutul pandemiei de COVID-19, când croazierele au devenit rapid simboluri ale răspândirii globale.
Unii localnici și grupuri politice au cerut ca vasul să nu ajungă în Insulele Canare. Reuters a relatat că liderul regional Fernando Clavijo s-a opus inițial acostării, invocând lipsa unor garanții tehnice suficiente pentru siguranța populației.
Guvernul central spaniol a mers însă mai departe cu planul de primire, iar autoritățile au insistat că pasagerii nu vor avea contact cu rezidenții. Tocmai traseul izolat, cu zone cordonate, autobuze păzite și porțiuni separate de aeroport, este răspunsul Madridului la temerile locale.
Este un risc pentru Europa sau România?
Riscul pentru populația generală rămâne scăzut, potrivit OMS și autorităților citate de agențiile internaționale. Hantavirusul se transmite de obicei prin expunere la rozătoare infectate sau la particule contaminate cu urină, fecale ori salivă de rozătoare. Tulpina Andes, implicată în acest focar, poate trece rar de la om la om, dar are nevoie de contact apropiat.
Pentru Europa, riscul real este legat de persoanele expuse direct pe navă sau de contactele lor apropiate, nu de populația generală. Pentru România, riscul este indirect și foarte redus, atâta vreme cât nu există pasageri sau contacți direcți care să ajungă în țară în perioada de monitorizare.
Diferența față de COVID rămâne majoră. COVID-19 s-a transmis foarte ușor pe cale respiratorie și a produs răspândire comunitară rapidă. Hantavirusul Andes este sever, dar nu are același tipar de transmitere. De aceea, autoritățile tratează situația ca pe un focar grav, dar controlabil prin izolare, supraveghere și repatriere separată.
Spania primește nava MV Hondius în Tenerife, nu pentru o acostare obișnuită, ci pentru o operațiune sanitară controlată. Cei peste 140 de pasageri și membri ai echipajului vor fi coborâți în condiții de izolare, mutați cu vehicule separate și direcționați către zboruri de repatriere sau către supraveghere medicală.
