joi, august 13, 2026
24.4 C
București

Te trezești transpirat și cu inima bătând puternic? Glicemia poate scădea periculos în somn

Pijamaua udă, coșmarurile, palpitațiile și durerea de cap de dimineață pot fi semnele unei hipoglicemii nocturne la persoanele cu diabet.

Scăderea glicemiei în timpul somnului apare mai ales la cei care folosesc insulină sau medicamente care stimulează pancreasul să elibereze insulină. Unele episoade trezesc persoana, dar altele pot continua ore întregi fără să fie observate.

Semnele care pot apărea în timpul nopții

Adrenalina eliberată atunci când glicemia scade poate provoca:

Citeste si…

  • transpirație abundentă;
  • tremur;
  • bătăi rapide ale inimii;
  • anxietate;
  • foame;
  • furnicături în jurul gurii;
  • coșmaruri sau strigăte în somn;
  • somn agitat.

Dimineața pot apărea oboseală, iritabilitate, confuzie, durere de cap sau senzația că somnul nu a fost odihnitor.

Institutul Național pentru Diabet și Boli Digestive și Renale avertizează că glicemia poate rămâne scăzută mai multe ore în timpul somnului.

Cine are cel mai mare risc

Hipoglicemia nocturnă este favorizată de:

  • o doză prea mare de insulină;
  • anumite sulfoniluree;
  • o cină prea mică sau sărită;
  • consum de alcool, mai ales fără mâncare;
  • activitate fizică intensă în cursul serii;
  • insuficiență renală;
  • scădere recentă în greutate;
  • schimbarea programului de mese;
  • vărsături sau diaree.

Efortul fizic poate reduce glicemia inclusiv la câteva ore după terminarea activității. Insulina și unele medicamente sunt eliminate mai lent la persoanele cu funcție renală redusă.

Valoarea care confirmă episodul

Pentru numeroase persoane cu diabet, hipoglicemia este definită printr-o glicemie sub 70 mg/dl, echivalentul a aproximativ 3,9 mmol/l. Pragul individual poate diferi, iar simptomele nu confirmă singure diagnosticul.

Citeste si…

Asociația Americană de Diabet recomandă verificarea glicemiei cu glucometrul sau senzorul de monitorizare continuă atunci când apar manifestări suspecte.

Un senzor poate arăta:

  • ora la care începe scăderea;
  • durata episodului;
  • viteza cu care coboară glicemia;
  • legătura cu insulina, masa sau exercițiul;
  • episoadele care nu trezesc persoana.

Ce trebuie făcut când glicemia este scăzută

O persoană conștientă și capabilă să înghită poate folosi carbohidrați cu absorbție rapidă, conform planului stabilit cu medicul. După tratament, glicemia trebuie reverificată.

În hipoglicemia severă pot apărea:

  • imposibilitatea de a răspunde coerent;
  • pierderea coordonării;
  • convulsii;
  • pierderea stării de conștiență.

Unei persoane inconștiente nu trebuie să i se dea mâncare sau lichide pe gură, din cauza pericolului de sufocare. Dacă există glucagon prescris, acesta poate fi administrat de cineva instruit, iar serviciul de urgență trebuie contactat.

Pericolul hipoglicemiei fără simptome

După episoade repetate, organismul poate înceta să mai producă semnalele obișnuite de avertizare. Persoana nu mai simte tremurul, transpirația sau palpitațiile până când glicemia ajunge foarte jos.

Citeste si…

Această lipsă de conștientizare a hipoglicemiei crește probabilitatea unui episod sever și reduce șansa ca persoana să se trezească noaptea.

Tratamentul trebuie reevaluat

Episoadele repetate nu trebuie „rezolvate” permanent prin gustări luate la întâmplare înainte de culcare. Acestea pot masca o doză nepotrivită sau un program care are nevoie de modificare.

Medicul poate analiza:

  • tipul și ora insulinei;
  • doza administrată seara;
  • funcția renală;
  • mesele și gustările;
  • consumul de alcool;
  • activitatea fizică;
  • datele furnizate de senzor.

Insulina sau medicamentele nu trebuie reduse fără o recomandare individuală. O glicemie mare dimineața poate avea mai multe explicații și nu demonstrează că a existat o hipoglicemie în timpul nopții.

Citeste si…

Acest articol are un rol informativ și nu înlocuiește sfaturile medicului. Pentru orice decizie privind tratamentul, consultați un specialist.
Elena Oceanu
Elena Oceanu
Absolventă a secției „Jurnalism și Științele Comunicării” a Universității din București, mi-am început cariera în 2012, la „Evenimentul Zilei”. De atunci, m-am concentrat pe jurnalismul medical, analizând subiecte relevante din domeniul sănătății, ultimele cercetări științifice și recomandările oferite de specialiști. Experiența acumulată include numeroase interviuri cu medici de renume, atât din România, cât și din străinătate, precum și moderarea unei emisiuni medicale.
Follow us on GoogleNews Doctorul zilei whatsapp channel

Citește și:

Ultimele știri

prospecte medicamente
spitale private

Subiecte

Ce trebuie să știe pacienții care iau statine. Cum influențează riscul de diabet

Statinele, medicamente prescrise frecvent pentru reducerea colesterolului și prevenirea...

Cele 7 alimente care pot stabiliza glicemia. Specialiștii le recomandă zilnic pentru diabetici

Cele 7 superalimente recomandate de nutriționiști pentru stabilizarea glicemiei....

Citește și