Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
O tensiune de 150/90 mmHg nu devine normală doar pentru că persoana are 70 sau 80 de ani. Pragurile de diagnostic pentru hipertensiune nu cresc automat odată cu vârsta, deși obiectivele tratamentului pot fi individualizate la persoanele fragile. În plus, o valoare aparent bună poate ascunde hipertensiune nocturnă, variații mari sau boală vasculară.
Pe internet circulă numeroase tabele care prezintă „tensiunea normală” pentru fiecare decadă de viață.
Unele susțin că o tensiune sistolică de 140 sau 150 mmHg ar fi firească după 60–70 de ani.
Aceste tabele confundă două lucruri diferite:
-
valorile întâlnite frecvent într-o populație;
-
valorile considerate sănătoase sau recomandate medical.
Tensiunea tinde să crească odată cu vârsta, în special din cauza rigidizării arterelor, dar acest lucru nu înseamnă că valorile crescute devin lipsite de risc.
Care sunt valorile folosite în Europa
Ghidul Societății Europene de Cardiologie definește hipertensiunea în cabinet prin valori persistente de cel puțin:
-
140 mmHg sistolic;
-
și/sau 90 mmHg diastolic.
La măsurarea acasă, pragul este în general mai mic:
-
cel puțin 135/85 mmHg.
La monitorizarea automată pe 24 de ore, media prag pentru hipertensiune este aproximativ:
-
130/80 mmHg.
Diferențele apar deoarece tensiunea măsurată la cabinet poate fi influențată de emoții și de „efectul halatului alb”.
Valorile nu se schimbă pur și simplu după vârstă
Ca orientare generală pentru adulți:
| Valoare în cabinet | Interpretare europeană |
|---|---|
| Sub 120/70 mmHg | Tensiune neelevată |
| 120–139 și/sau 70–89 mmHg | Tensiune crescută, fără a atinge pragul clasic de hipertensiune |
| Cel puțin 140 și/sau 90 mmHg | Hipertensiune, dacă se confirmă prin măsurători repetate |
Aceste categorii nu sunt tabele de tratament și nu înseamnă că orice persoană cu 130/80 mmHg are nevoie de medicamente.
Decizia depinde și de riscul cardiovascular, diabet, boala renală, antecedente de infarct sau AVC și măsurătorile din afara cabinetului.
De ce crește tensiunea sistolică la vârstnici
Odată cu înaintarea în vârstă, arterele mari își pierd din elasticitate.
Inima trebuie să împingă sângele într-un sistem vascular mai rigid, iar presiunea sistolică poate crește.
Apare frecvent hipertensiunea sistolică izolată:
-
valoarea de sus este crescută;
-
valoarea de jos rămâne normală sau chiar scăzută.
Un exemplu este 160/70 mmHg.
Această combinație nu este liniștitoare. Diferența mare dintre cele două valori poate reflecta rigiditatea arterială și este asociată cu risc cardiovascular.
Tensiunea „bună” poate fi prea mică pentru unele persoane
O valoare de 105/65 mmHg poate fi normală pentru un adult tânăr fără simptome.
La o persoană în vârstă tratată cu mai multe medicamente, aceeași valoare poate fi problematică dacă apar:
-
amețeli;
-
vedere încețoșată;
-
slăbiciune;
-
instabilitate;
-
căderi;
-
leșin;
-
confuzie.
Importantă este și tensiunea la ridicarea în picioare.
Hipotensiunea ortostatică este suspectată când, în primele minute după ridicare, tensiunea scade semnificativ și apar simptome.
Poate fi favorizată de:
-
deshidratare;
-
diuretice;
-
medicamente pentru tensiune;
-
neuropatie diabetică;
-
boala Parkinson;
-
repaus prelungit;
-
căldură.
O singură măsurătoare nu stabilește diagnosticul
Tensiunea variază în funcție de:
-
emoții;
-
durere;
-
cafea;
-
fumat;
-
efort;
-
somn;
-
vezică plină;
-
temperatura mediului;
-
poziția corpului;
-
medicamente.
Pentru măsurare corectă:
-
persoana stă liniștită cinci minute;
-
nu consumă cafea, nu fumează și nu face efort în cele 30 de minute anterioare;
-
spatele și brațul sunt sprijinite;
-
tălpile stau pe podea;
-
picioarele nu sunt încrucișate;
-
manșeta are dimensiunea potrivită;
-
se fac două măsurători la un minut distanță.
La început, tensiunea trebuie măsurată la ambele brațe. Ulterior se folosește brațul la care valorile sunt mai mari.
Hipertensiunea mascată
Unele persoane au valori normale la medic, dar crescute acasă, la serviciu sau noaptea.
Aceasta se numește hipertensiune mascată și poate apărea mai ales la:
-
fumători;
-
persoane foarte stresate;
-
pacienți cu diabet;
-
persoane cu boală renală;
-
pacienți cu apnee de somn.
În aceste cazuri, o valoare de 125/78 mmHg la cabinet poate oferi o falsă liniște.
Monitorizarea pe 24 de ore poate arăta că tensiunea rămâne crescută în restul zilei sau nu scade suficient în timpul somnului.
Efectul halatului alb
Situația inversă apare când tensiunea este crescută la cabinet, dar normală acasă.
Emoția consultației poate ridica temporar valorile.
Chiar și în acest caz este necesară urmărire, deoarece unele persoane dezvoltă ulterior hipertensiune permanentă.
Diagnosticul poate fi clarificat prin:
-
jurnal de tensiune la domiciliu;
-
monitorizare ambulatorie timp de 24 de ore;
-
repetarea consultației.
Ce valori reprezintă o urgență
O tensiune de cel puțin 180/120 mmHg trebuie repetată după câteva minute de repaus.
Dacă rămâne foarte mare și este însoțită de:
-
durere în piept;
-
lipsă de aer;
-
slăbiciune pe o parte;
-
tulburări de vorbire;
-
confuzie;
-
durere de cap extremă;
-
tulburări de vedere,
este necesar ajutor medical de urgență.
O valoare mare fără simptome nu trebuie ignorată, dar nici scăzută brusc acasă prin doze suplimentare luate fără indicație.
Când valorile aparent normale ascund risc
O tensiune poate părea acceptabilă, dar să necesite evaluare dacă:
-
există diabet;
-
pacientul a avut infarct sau AVC;
-
există boală renală;
-
apar variații foarte mari;
-
tensiunea este crescută numai noaptea;
-
valoarea sistolică și cea diastolică sunt foarte îndepărtate;
-
apar amețeli la ridicare;
-
măsurătorile diferă mult între brațe.
Vârsta influențează modul în care este ales tratamentul, nu transformă hipertensiunea într-o stare normală.
La o persoană fragilă, cu risc de cădere sau mai multe boli, medicul poate urmări o țintă mai prudentă. Dar decizia se bazează pe starea pacientului, nu pe regula greșită „100 plus vârsta”.
