Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Hipertensiunea este cunoscută în special pentru efectele asupra inimii și vaselor de sânge, dar consecințele sale pot ajunge și la creier. O analiză internațională publicată în 2026, care a urmărit aproape 58.000 de persoane din 31 de țări, arată că adulții cu hipertensiune au avut o probabilitate mai mare de a dezvolta demență.
Cercetătorii au găsit însă încă un lucru interesant: activitatea fizică și utilizarea internetului au modificat parțial relația dintre hipertensiune și demență.
Cea mai nefavorabilă combinație a fost hipertensiune + lipsă de activitate fizică + neutilizarea internetului.
Studiul publicat în Journal of Advanced Research a inclus 57.912 adulți de cel puțin 50 de ani, urmăriți în medie timp de șapte ani.
Aproape 5.000 de persoane au dezvoltat demență
Participanții proveneau din patru mari studii reprezentative, derulate în 31 de țări între 2011 și 2024.
La început, persoanele cu demență sau boli de memorie cunoscute au fost excluse.
În perioada de urmărire au fost înregistrate 4.945 de cazuri de demență.
Persoanele cu hipertensiune au avut un risc relativ cu aproximativ 21% mai mare de demență decât cele fără hipertensiune, după ajustarea statistică pentru mai mulți factori.
Cum poate tensiunea arterială să afecteze creierul
Creierul depinde de o rețea extrem de fină de vase de sânge.
Anii de presiune crescută asupra pereților vasculari pot afecta vasele mici, pot favoriza boala cerebrală a vaselor mici și pot crește probabilitatea accidentelor vasculare.
Hipertensiunea este considerată unul dintre factorii modificabili importanți implicați în declinul cognitiv și demență.
Noua cercetare a vrut însă să afle dacă anumite comportamente pot influența această relație.
Activitatea fizică a contat
Persoanele active fizic au avut rezultate mai favorabile decât cele sedentare.
Analiza statistică a autorilor estimează că activitatea fizică ar putea explica aproximativ 5% din legătura observată între hipertensiune și demență.
Asta nu înseamnă că sportul anulează efectul hipertensiunii.
Controlul tensiunii rămâne important, iar activitatea fizică este doar una dintre componentele prin care poate fi redusă vulnerabilitatea creierului.
Al doilea obicei a fost folosirea internetului
Rezultatul mai neobișnuit a fost legat de utilizarea internetului.
Persoanele care îl foloseau regulat prezentau o relație mai favorabilă între hipertensiune și demență decât cele care nu îl utilizau.
Autorii estimează că utilizarea internetului a explicat statistic aproximativ 11% din relația dintre hipertensiune și demență.
Internetul nu este însă un „tratament” împotriva demenței.
Folosirea lui poate implica activitate cognitivă, învățare, comunicare socială, citire, rezolvarea unor probleme sau acces mai bun la informații și servicii.
Poate fi și un indicator al educației, statutului socioeconomic sau al gradului de independență al unei persoane.
Combinația care a avut cel mai mare risc
Când cercetătorii au combinat cei trei factori, diferența a devenit mult mai mare.
Persoanele care aveau simultan:
-
hipertensiune;
-
inactivitate fizică;
-
nu utilizau internetul
au avut un risc de demență de 3,61 ori mai mare decât grupul de referință.
Este o asociere observațională, nu dovada că simpla începere a utilizării internetului reduce de trei ori riscul.
De ce studiul nu poate demonstra cauza
Participanții nu au fost repartizați aleatoriu să facă sport sau să folosească internetul.
Cercetătorii au observat comportamente care existau deja.
O persoană care nu utilizează internetul la 70 de ani poate avea deja probleme de vedere, mobilitate, memorie, venituri reduse sau izolare socială – factori care pot influența separat probabilitatea apariției demenței.
Același lucru este valabil pentru activitatea fizică.
Prin urmare, studiul identifică o relație foarte interesantă, dar nu demonstrează că internetul în sine protejează neuronii.
Mesajul cel mai important rămâne controlul tensiunii
Hipertensiunea este tratabilă.
Ghidurile actuale pun accent pe măsurarea corectă a tensiunii, activitate fizică, reducerea excesului de sare, controlul greutății și administrarea medicamentelor atunci când sunt indicate.
Noua cercetare adaugă o idee importantă: protejarea creierului la vârste mai mari poate depinde de mai multe componente simultan – sănătatea vasculară, mișcarea și menținerea activității cognitive și sociale.
