Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Poți avea valori aparent bune atunci când îți măsori tensiunea dimineața, seara sau la cabinet și totuși să existe câteva ore în fiecare noapte în care aceasta rămâne prea mare. Fenomenul se numește hipertensiune nocturnă și este unul dintre motivele pentru care o măsurătoare obișnuită nu spune întotdeauna întreaga poveste despre tensiunea arterială.
Conform ghidului Societății Europene de Cardiologie pentru hipertensiune, hipertensiunea nocturnă este definită printr-o valoare medie în timpul somnului de peste 120 mmHg sistolic și/sau peste 70 mmHg diastolic, măsurată prin monitorizare ambulatorie a tensiunii timp de 24 de ore – ABPM, cunoscută popular și drept „Holter de tensiune”.
Mai surprinzător, există și hipertensiune nocturnă izolată: tensiunea din timpul zilei poate rămâne sub pragul hipertensiunii, în timp ce valorile nocturne sunt crescute. Tocmai acest tip de problemă poate scăpa unei persoane care își verifică tensiunea numai acasă, când este trează.
Tensiunea ar trebui să scadă în timpul somnului
În mod normal, organismul intră noaptea într-o perioadă de repaus, iar tensiunea arterială ar trebui să scadă cu aproximativ 10–20% față de valorile din timpul zilei.
Acest fenomen este numit „dipping”.
Ghidul european împarte tiparele nocturne în patru categorii:
- dipper normal – tensiunea scade cu aproximativ 10–20%;
- non-dipper – scăderea este mai mică de 10%;
- riser sau inverse dipper – tensiunea crește în loc să scadă în timpul nopții;
- extreme dipper – tensiunea scade cu peste 20%.
Dintre acestea, lipsa scăderii nocturne și, mai ales, creșterea tensiunii în timpul somnului atrag atenția medicilor.
Important însă: „non-dipping” și hipertensiunea nocturnă nu sunt exact același lucru. O persoană poate avea o scădere procentuală normală, dar să pornească de la valori atât de mari în timpul zilei încât tensiunea nocturnă să rămână tot peste 120/70 mmHg.
Poți avea 125 cu 75 ziua și tensiune prea mare în somn
Aceasta este situația în care măsurătorile obișnuite devin înșelătoare.
O persoană își poate măsura tensiunea acasă dimineața și seara și poate găsi valori care nu par îngrijorătoare.
Dar între miezul nopții și dimineața devreme tensiunea poate rămâne peste pragul normal pentru somn.
Ghidul ESC definește hipertensiunea nocturnă izolată atunci când media din timpul zilei este sub 135/85 mmHg, dar tensiunea nocturnă depășește 120/70 mmHg.
Un tensiometru obișnuit folosit acasă nu poate surprinde ușor acest tipar, deoarece persoana doarme în perioada în care problema apare.
De ce tensiunea mare noaptea este importantă
Valorile nocturne nu sunt doar o curiozitate a tensiometrului.
ESC arată că hipertensiunea nocturnă este legată de afectarea organelor produsă de hipertensiune și apare mai frecvent la persoane cu boală renală și diabet. Tensiunea nocturnă crescută este considerată un marker important al riscului cardiovascular.
Există și date care arată că tiparele nocturne anormale – non-dipper și riser – sunt asociate cu insuficiența cardiacă și alte evenimente cardiovasculare, independent de valoarea măsurată la cabinet.
Cu alte cuvinte, organismul poate fi expus mai multe ore pe noapte unei presiuni crescute asupra vaselor de sânge, inimii, rinichilor și creierului fără ca persoana să știe.
Până la jumătate dintre hipertensivi pot avea tensiune nocturnă mare
Problema nu este rară.
Ghidul ESC notează că hipertensiunea nocturnă a fost identificată în unele studii la până la jumătate dintre persoanele cu hipertensiune.
Și mai interesant este cazul persoanelor care iau deja tratament.
Așa-numita hipertensiune mascată necontrolată apare atunci când tensiunea pare controlată în cabinet, dar este crescută în afara acestuia. ESC arată că aproximativ 30% dintre persoanele tratate pentru hipertensiune pot prezenta acest fenomen, iar cauza este mai frecvent controlul insuficient al tensiunii noaptea, nu în timpul zilei.
Prin urmare, un pacient poate lua tratamentul corect, poate avea valori rezonabile la consultație și totuși să nu fie controlat pe parcursul întregii zile.
Apneea în somn este unul dintre indiciile importante
Una dintre afecțiunile asociate frecvent cu tensiunea nocturnă anormală este apneea obstructivă în somn.
În timpul episoadelor de apnee, respirația se oprește temporar, oxigenul din sânge scade, iar organismul răspunde prin activarea sistemului nervos simpatic.
Această reacție poate favoriza creșteri repetate ale tensiunii.
Ghidul ESC enumeră apneea obstructivă în somn printre situațiile asociate cu lipsa scăderii normale a tensiunii în timpul nopții.
Semnele care pot ridica suspiciunea includ:
- sforăit puternic;
- pauze de respirație observate de partener;
- treziri repetate;
- senzație de sufocare în timpul nopții;
- somn neodihnitor;
- somnolență în timpul zilei.
Nu orice persoană care sforăie are apnee și nu orice hipertensiune nocturnă este provocată de aceasta, dar asocierea este suficient de importantă încât poate merita investigată.
Diabetul și boala renală pot modifica tiparul de noapte
Printre situațiile asociate cu non-dipping sau hipertensiune nocturnă, ghidul european enumeră și:
- diabetul;
- neuropatia diabetică;
- boala cronică de rinichi;
- obezitatea;
- consumul mare de sare la persoanele sensibile la sare;
- disfuncția sistemului nervos autonom;
- hipotensiunea ortostatică;
- vârsta înaintată;
- nocturia;
- hipertensiunea secundară.
Uneori, faptul că tensiunea nu scade noaptea poate deveni astfel un indiciu că medicul trebuie să caute și o cauză asociată.
„Holterul de tensiune” vede ceea ce tensiometrul de acasă nu poate vedea
Monitorizarea ambulatorie 24 de ore folosește o manșetă conectată la un aparat mic pe care pacientul îl poartă în timpul activităților obișnuite și al somnului.
Conform protocolului descris în ghidul ESC, tensiunea este măsurată automat, de regulă:
- la fiecare 15–30 de minute în timpul zilei;
- la fiecare 30–60 de minute în timpul nopții.
Software-ul calculează separat:
- media pe 24 de ore;
- media din timpul zilei;
- media din timpul somnului.
În plus, poate arăta dacă persoana este dipper, non-dipper sau riser.
Pentru ca monitorizarea să fie interpretabilă, ESC recomandă ca minimum 70% dintre măsurători să fie utilizabile și, ideal, să existe suficiente înregistrări și în timpul nopții.
Când poate medicul recomanda monitorizarea 24 de ore
ABPM este utilă în mai multe situații.
Poate fi recomandată când:
- tensiunea este mare la medic, dar normală acasă;
- tensiunea pare normală la cabinet, dar există suspiciunea de hipertensiune;
- tratamentul pare să funcționeze doar în anumite momente ale zilei;
- există hipertensiune rezistentă;
- există diabet sau boală renală;
- apar diferențe mari între măsurătorile de acasă și cele din cabinet;
- există suspiciunea de hipertensiune nocturnă.
Ghidurile ESC acordă în prezent o importanță mare măsurării tensiunii în afara cabinetului, iar monitorizarea ambulatorie are avantajul major că poate furniza informații despre perioada de somn.
A avea tensiune mare noaptea nu înseamnă că trebuie să muți singur pastilele seara
Pare logic: dacă tensiunea este mare noaptea, medicamentul ar trebui luat seara.
Lucrurile nu sunt însă atât de simple.
Momentul optim al tratamentului depinde de medicament, durata lui de acțiune, profilul tensional și bolile pacientului.
Mai mult, o meta-analiză a studiilor randomizate prezentată la ESC Congress 2024 nu a găsit o reducere a infarctului, accidentului vascular, decesului sau altor evenimente cardiovasculare prin administrarea de rutină a medicamentelor antihipertensive seara în loc de dimineața.
Prin urmare, descoperirea unei tensiuni nocturne crescute este un motiv pentru reevaluarea tratamentului împreună cu medicul, nu pentru mutarea automată a pastilelor înainte de culcare.
Semnul pe care măsurătorile obișnuite îl pot rata
O valoare bună la ora 10 dimineața arată doar ce se întâmplă la ora 10 dimineața.
Nu spune ce a făcut tensiunea la 2, 3 sau 4 noaptea.
Pentru persoanele la care riscul este mai mare sau valorile obișnuite nu se potrivesc cu restul tabloului medical, monitorizarea 24 de ore poate scoate la iveală exact această zonă nevăzută: ore întregi de tensiune prea mare în perioada în care pacientul crede că organismul se odihnește.
