Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
O reformă profundă și extrem de dură se pregătește în sistemul medical din România. Ministerul Sănătății a publicat în transparență decizională un proiect de ordin care promite să schimbe din temelii modul în care spitalele publice și private gestionează, raportează și previn Infecțiile Asociate Asistenței Medicale (IAAM), cunoscute istoric sub numele de infecții nosocomiale.
Noul document legislativ, menit să înlocuiască vechiul Ordin nr. 1.101/2016, introduce reguli de o strictețe fără precedent. De la obligația de a publica pe internet ratele de infecție, până la testarea obligatorie a pacienților cu risc și gărzi permanente în laboratoarele de microbiologie, proiectul pune o presiune uriașă pe manageri și pe personalul medical.
1. Transparență totală: Spitalele, obligate să-și publice infecțiile pe internet
Una dintre cele mai revoluționare măsuri din noul pachet legislativ vizează combaterea fenomenului de subraportare a nosocomialelor. Managerii spitalelor vor fi obligați prin lege să publice periodic, pe site-ul oficial al unității sanitare, statistici extrem de detaliate.
Cetățenii vor putea verifica direct:
-
Rata trimestrială și anuală de incidență a infecțiilor;
-
Numărul exact de cazuri, defalcat pe fiecare secție în parte;
-
Situația infecțiilor în funcție de tipul lor și de procedurile chirurgicale efectuate;
-
Consumul intern de antibiotice, monitorizat riguros după clasificarea globală AWaRe a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
2. Screening obligatoriu pentru bacteriile multirezistente (MDR)
Proiectul aduce o schimbare majoră în protocolul de internare. Pacienții considerați „cu risc” vor fi supuși unui screening obligatoriu pentru identificarea colonizării cu super-bacterii rezistente la antibiotice.
Această testare se va face obligatoriu la internare și la admiterea în secțiile de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI). Vizați vor fi, în special, pacienții transferați din alte spitale, cei spitalizați recent, persoanele care au urmat tratamente cu antibiotice și pacienții programați pentru operații complexe.
Pentru o siguranță maximă, testarea se va repeta la fiecare șapte zile de spitalizare sau la fiecare transfer între secții. De asemenea, unitățile vor trebui să asigure circuite și saloane speciale pentru izolarea sau gruparea pacienților infectați cu același microorganism.
3. Laboratoare cu program non-stop și linii de gardă în microbiologie
Pentru ca testările și diagnosticele să nu fie întârziate din motive birocratice sau de program, spitalele vor fi obligate să asigure continuitatea activității laboratoarelor de microbiologie, inclusiv prin regim de gardă.
Rezultatele rapide vor fi folosite nu doar pentru alertarea imediată a secțiilor clinice în caz de risc epidemiologic, ci și pentru ca medicii să poată prescrie țintit antibioticul corect, evitând administrarea la întâmplare a medicamentelor cu spectru larg.
4. Buget garantat: Minimum 1% din venituri merge direct în prevenție
Noul cadru normativ reia și întărește o obligație financiară clară: atât spitalele de stat, cât și cele private, trebuie să aloce cel puțin 1% din bugetul lor anual exclusiv pentru depistarea și combaterea IAAM.
Acești bani vor fi blocați și utilizați doar pentru achiziția de echipamente de protecție de calitate, materiale de igienă și dezinfecție, teste microbiologice și finanțarea structurilor specializate. Fiecare spital va elabora anual două strategii vitale: un program propriu de prevenire a infecțiilor și un plan separat pentru utilizarea corectă și rațională a antibioticelor.
5. Structuri speciale (SPIAAM) și amenzi usturătoare pentru nerespectarea regulilor
Prevenirea infecțiilor nu va mai fi o sarcină secundară. În spitale vor fi înființate servicii (SPIAAM – minimum 5 posturi) sau compartimente (CPIAAM – minimum 3 posturi) dedicate. Din echipă va face parte obligatoriu cel puțin un medic epidemiolog, iar politica de acordare a antibioticelor va fi supervizată direct de un medic infecționist.
Responsabilitate în fișa postului și penalități
Prevenirea infecțiilor devine o sarcină directă în fișa postului pentru fiecare angajat, de la brancardier la manager. Personalul va fi instruit și testat anual în acest sens. În plus, fiecare secție va opera un registru electronic unic pentru consemnarea cazurilor.
Cei care încearcă să ascundă infecțiile sau neglijează protocoalele vor plăti scump. Managerii au dreptul de a aplica sancțiuni disciplinare personalului medical neglijent. Mai mult, neraportarea infecțiilor atrage amenzi dure, deja reglementate prin lege:
-
Între 8.000 și 10.000 de lei amendă directă pentru medicii care nu întocmesc sau nu trimit fișele de raportare;
-
Între 5.000 și 10.000 de lei amendă pentru unitatea sanitară și persoanele responsabile de management.
Aflat în prezent în faza de transparență decizională, acest proiect promite să scoată la lumină o realitate dureroasă din spitalele românești și să impună standarde europene de siguranță pentru pacienți.
