Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Pentru multe femei care ajung la investigații pentru infertilitate, histerosalpingografia vine la pachet cu o teamă care apare chiar înainte de programare: „O să doară?”.
Pe grupurile dedicate fertilității pot fi găsite experiențe complet diferite, de la femei care spun că aproape nu au simțit nimic până la paciente care descriu câteva minute de crampe intense.
Dincolo de poveștile personale, histerosalpingografia (HSG) rămâne una dintre investigațiile importante atunci când medicul trebuie să afle dacă trompele uterine sunt permeabile.
Dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în infertilitate, explică ce presupune investigația și când este recomandată.
De ce este atât de important să știm dacă trompele sunt permeabile
Pentru ca o sarcină să apară pe cale naturală, nu este suficient să existe ovulație și spermatozoizi de bună calitate. Trompele uterine trebuie să permită întâlnirea ovocitului cu spermatozoidul și ulterior deplasarea embrionului către uter. Atunci când una sau ambele trompe sunt blocate sau afectate, obținerea unei sarcini poate deveni mai dificilă sau chiar imposibilă pe cale naturală, în funcție de situație.
„Putem avea o pacientă cu ovulație normală, rezervă ovariană bună și analize hormonale în limite, dar dacă trompele nu sunt permeabile, avem o piesă foarte importantă lipsă din puzzle-ul fertilității. De aceea, evaluarea trompelor face parte din investigațiile pe care le luăm în calcul atunci când sarcina întârzie să apară”, explică dr. Andreas Vythoulkas.
Histerosalpingografia este considerată o investigație de primă linie pentru evaluarea permeabilității tubare. În același timp, imaginile pot oferi informații și despre forma și conturul cavității uterine, deși pentru anumite patologii intrauterine există investigații mai precise.
Ce se întâmplă în timpul unei histerosalpingografii
Frica de această procedură este adesea alimentată de faptul că femeia nu știe ce urmează să se întâmple.
Procedura seamănă la început cu un consult ginecologic. Pacienta este așezată pe masa de examinare, se introduce un specul pentru vizualizarea colului uterin, iar prin col este poziționat un cateter subțire. Prin acesta este introdusă treptat substanța de contrast.
Cu ajutorul imaginilor radiologice, medicul urmărește cum substanța umple cavitatea uterină, pătrunde prin trompele uterine și, dacă acestea sunt permeabile, ajunge în cavitatea abdominală.
„Imaginea ne arată practic traseul substanței de contrast. Dacă aceasta trece prin ambele trompe și se răspândește dincolo de ele, vorbim despre trompe permeabile. Dacă se oprește la un anumit nivel, trebuie să analizăm dacă există într-adevăr o obstrucție sau dacă imaginea ar putea fi explicată, de exemplu, printr-un spasm tubar”, precizează specialistul.
Investigația propriu-zisă este scurtă durată, fiind necesare doar câteva minute.
Cât de dureroasă este histerosalpingografia
Senzația de durere diferă de la o femeie la alta, însă în majoritatea cazurilor disconfortul este descris ca fiind ușor până la moderat și asemănător unor crampe menstruale. Durerea apare mai ales în momentul în care substanța de contrast este introdusă în uter și trompe și, de regulă, este de scurtă durată.
„Nu le spun pacientelor că nu vor simți absolut nimic, pentru că nu ar fi corect. Pot apărea crampe, iar pentru unele femei acestea pot fi mai intense. Dar vorbim, în general, despre un disconfort de scurtă durată, concentrat în special în momentul injectării substanței de contrast. Nu este o procedură de care o pacientă ar trebui să se teamă”, spune dr. Andreas Vythoulkas.
Unele femei resimt doar presiune sau o crampă asemănătoare celei din timpul menstruației, în timp ce pentru altele senzația poate fi mai intensă.
„Pragul durerii este diferit. Contează și cât de tensionată este pacienta, anatomia colului uterin și, uneori, ceea ce se întâmplă la nivelul trompelor. De aceea două femei pot face aceeași investigație și o pot descrie complet diferit”, adaugă medicul.
Dacă trompele sunt înfundate, doare mai tare?
Injectarea substanței de contrast poate produce crampe pe măsură ce uterul și trompele sunt umplute. Totuși, intensitatea durerii nu poate fi folosită de pacientă pentru a stabili singură dacă trompele sunt sau nu permeabile.
„Nu putem spune: «M-a durut foarte tare, deci sigur am trompele înfundate» sau, dimpotrivă, «Nu m-a durut, deci trompele sunt perfecte». Diagnosticul îl punem pe baza imaginilor, nu pe baza intensității durerii resimțite în timpul procedurii”, atrage atenția dr. Andreas Vythoulkas.
Mai mult, un rezultat care sugerează o obstrucție, în special în apropierea uterului, trebuie interpretat cu atenție. În anumite situații, contracțiile sau spasmul tubar pot influența aspectul HSG, motiv pentru care medicul poate recomanda investigații suplimentare înainte de a trage o concluzie definitivă.
Se poate lua un calmant înainte de procedură?
În multe clinici, pacientelor li se recomandă un analgezic înaintea procedurii tocmai pentru a reduce crampele și disconfortul. Tipul de medicament și momentul administrării trebuie însă discutate cu medicul care efectuează investigația, în funcție de istoricul pacientei și eventualele contraindicații.
„Dacă pacienta este foarte anxioasă în legătură cu durerea, recomand să discute acest lucru dinainte cu medicul, nu să ia diverse medicamente după sfaturile găsite pe internet. De cele mai multe ori putem face procedura mult mai ușor de tolerat atunci când femeia știe exact ce urmează și există un plan pentru controlul disconfortului”, explică specialistul.
În ce perioadă a ciclului menstrual se face HSG
Histerosalpingografia este programată, în general, după terminarea menstruației și înainte de ovulație. Alegerea acestei perioade are rolul de a evita efectuarea investigației în cazul unei sarcini foarte timpurii și permite o vizualizare adecvată a cavității uterine.
Momentul exact este stabilit de medic în funcție de lungimea ciclului menstrual și de protocolul centrului unde se efectuează investigația.
„Pacienta trebuie să comunice foarte clar data ultimei menstruații și orice posibilitate de sarcină. HSG nu este o investigație pe care o programăm la întâmplare în orice zi a ciclului”, subliniază dr. Vythoulkas.
Când nu trebuie făcută histerosalpingografia
Investigația nu trebuie realizată dacă există posibilitatea unei sarcini. De asemenea, o infecție pelvină activă reprezintă un motiv pentru amânarea procedurii. Este important ca medicul să știe și dacă pacienta a avut în trecut reacții alergice la substanțele de contrast iodate.
În funcție de istoricul medical și de protocolul centrului, înainte de HSG pot fi necesare investigații pentru excluderea unei infecții.
Ce se întâmplă după procedură
După histerosalpingografie pot apărea crampe ușoare și o cantitate mică de sângerare vaginală sau spotting pentru o perioadă scurtă. Cele mai multe paciente își pot relua rapid activitățile obișnuite.
Durerea severă sau care se agravează, sângerarea abundentă, febra, frisoanele ori secrețiile vaginale neobișnuite nu trebuie însă considerate normale și necesită contactarea medicului, deoarece pot indica o complicație, inclusiv o infecție.
„Le spun pacientelor că un disconfort ușor după procedură poate fi normal. Ceea ce nu trebuie ignorat este o durere care devine din ce în ce mai puternică, febra sau o stare generală proastă. În astfel de situații trebuie să contacteze medicul”, avertizează dr. Andreas Vythoulkas.
Ce înseamnă dacă una dintre trompe este blocată
Un rezultat anormal la HSG nu înseamnă automat că obținerea unei sarcini este imposibilă. Dacă o trompă este permeabilă și funcțională, iar ceilalți factori de fertilitate sunt favorabili, sarcina naturală poate fi în continuare posibilă. Dacă ambele trompe sunt obstruate, situația este diferită și trebuie stabilit unde se află blocajul, care ar putea fi cauza și ce opțiune de tratament este potrivită.
„Rezultatul HSG nu trebuie privit separat de restul investigațiilor. Mă interesează vârsta pacientei, rezerva ovariană, ovulația, spermograma partenerului, istoricul medical și tipul leziunii tubare. Abia când punem toate aceste informații împreună putem decide care este următorul pas”, precizează specialistul.
În anumite situații pot fi recomandate investigații suplimentare, iar în cazurile în care afectarea tubară este importantă, fertilizarea in vitro poate reprezenta una dintre opțiunile terapeutice.
HSG poate „desfunda” trompele?
Unele paciente spun că au obținut o sarcină la scurt timp după histerosalpingografie și apare astfel întrebarea dacă investigația poate avea și un efect terapeutic.
„HSG este, în primul rând, o investigație diagnostică. Este adevărat că trecerea substanței de contrast poate uneori mobiliza mici depozite de mucus sau poate avea un efect de curățare la nivel tubar, dar o trompă afectată structural sau blocată din cauza unor aderențe importante nu se vindecă pur și simplu pentru că am făcut investigația. Nu trebuie să transformăm un posibil efect secundar favorabil într-o promisiune de tratament”, explică dr. Vythoulkas.
Frica de investigație nu trebuie să întârzie diagnosticul
Pentru pacientele care încearcă de luni sau chiar ani să obțină o sarcină, teama de histerosalpingografie poate duce uneori la amânarea unei investigații care oferă informații esențiale.
Dr. Andreas Vythoulkas atrage atenția că poveștile altor paciente nu ar trebui să devină criteriul după care o femeie decide dacă face sau nu procedura.
„Una dintre paciente poate spune că nu a simțit aproape nimic, alta că a avut câteva minute mai dificile. Ambele experiențe pot fi reale. Important este să înțelegem că vorbim despre o investigație scurtă, care în majoritatea cazurilor produce un disconfort temporar și care ne poate oferi o informație foarte importantă: dacă spermatozoidul și ovocitul au, din punct de vedere anatomic, posibilitatea de a se întâlni. Frica de câteva minute de disconfort nu ar trebui să ne facă să amânăm luni întregi un diagnostic”, concluzionează dr. Andreas Vythoulkas.
