Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Sute de persoane au fost încadrate într-un grad inferior de handicap sau au rămas fără certificat după intrarea în vigoare a noilor criterii medico-psihosociale.
Datele disponibile dintr-un singur județ arată amploarea schimbării: în Gorj, dintre persoanele evaluate și reevaluate în primele luni de aplicare a noilor reguli, 412 au primit un grad inferior, iar alte 101 nu au mai fost încadrate deloc în grad de handicap.
Noile criterii sunt aplicate începând din 6 noiembrie 2025 și pun un accent mai mare pe limitarea funcțională produsă de boală și pe autonomia persoanei, nu numai pe existența unui diagnostic medical.
Nu există încă un bilanț național public care să arate câte persoane au fost retrogradate sau au pierdut certificatul în întreaga țară. Datele din Gorj arată însă că schimbarea poate avea efecte importante asupra beneficiarilor.
Peste 500 de persoane au primit un grad mai mic sau au rămas fără certificat într-un singur județ
Între 6 noiembrie 2025 și 31 martie 2026, în Gorj au fost evaluate sau reevaluate 1.115 persoane.
Dintre acestea, 515 erau cazuri noi, iar restul veniseră la reevaluare.
Potrivit datelor transmise de DGASPC Gorj și publicate de AGERPRES:
-
412 persoane au fost încadrate într-un grad inferior;
-
101 au primit certificat de neîncadrare;
-
161 au primit un grad superior;
-
440 și-au păstrat gradul.
Reprezentanții DGASPC Gorj au descris noile criterii drept „mult mai restrictive”.
Cifrele nu pot fi extrapolate automat la întreaga Românie, dar arată că reevaluarea după noile reguli poate modifica semnificativ încadrarea unei persoane.
Ce s-a schimbat din noiembrie 2025
Noile criterii au fost aprobate prin Ordinul nr. 2.300/1.457/2025, publicat în Monitorul Oficial la 6 noiembrie 2025. În aceeași zi au fost abrogate criteriile anterioare, care datau din 2007.
Evaluarea continuă să pornească de la diagnosticul medical, dar comisia analizează mai detaliat consecințele concrete ale bolii asupra vieții persoanei.
Pot conta, în funcție de afecțiune:
-
capacitatea de deplasare;
-
posibilitatea de a se îngriji singură;
-
capacitatea de comunicare;
-
funcțiile cognitive;
-
posibilitatea de a desfășura activități cotidiene;
-
necesitatea ajutorului unei alte persoane;
-
rezultatele unor teste funcționale;
-
stadiul și severitatea bolii;
-
răspunsul la tratament și caracterul reversibil sau ireversibil al deficitului.
Prin urmare, două persoane care au același diagnostic nu primesc obligatoriu același grad de handicap.
Diagnosticul singur poate să nu mai fie suficient
Una dintre modificările cu impact mare este accentul pus pe deficiența funcțională produsă de boală.
De exemplu, existența unei boli neurologice, cardiace, oncologice sau locomotorii nu conduce automat la un anumit grad. Comisia trebuie să stabilească în ce măsură afecțiunea reduce efectiv autonomia și participarea persoanei la viața de zi cu zi.
Criteriile medico-psihosociale actuale includ praguri și evaluări diferite pentru fiecare categorie de afecțiuni și precizează că sunt luate în calcul afecțiunile prevăzute în criterii și consecințele funcționale ale acestora.
Această abordare poate explica de ce o persoană cu același diagnostic pe care îl avea la evaluarea precedentă poate primi, la reevaluare, un alt grad.
Ce se întâmplă dacă o persoană are mai multe boli
Situația persoanelor cu mai multe diagnostice este una dintre cele mai sensibile.
Potrivit criteriilor actuale, în cazul existenței mai multor afecțiuni, încadrarea se stabilește în funcție de severitatea afecțiunii predominante, ținând cont de consecințele funcționale.
Asta nu înseamnă pur și simplu că gradele corespunzătoare mai multor boli se adună.
Pentru un pacient cu afecțiuni cardiace, diabet, probleme locomotorii și o boală neurologică, de exemplu, evaluarea urmărește în primul rând deficitul funcțional predominant și modul în care acesta influențează autonomia.
Această regulă a provocat nemulțumiri în rândul unor organizații ale persoanelor cu dizabilități, care susțin că efectul cumulat al mai multor boli poate fi mai grav decât cel al fiecărei afecțiuni analizate separat.
Certificatul permanent nu se acordă automat
O altă întrebare frecventă este de ce o persoană cu o boală incurabilă trebuie să revină la reevaluare.
Caracterul permanent al bolii nu este întotdeauna suficient pentru emiterea unui certificat cu termen permanent.
Noile criterii prevăd situații precise în care poate fi stabilit un termen permanent, în special pentru deficiențe severe, ireversibile și fără posibilitate realistă de recuperare funcțională.
Există reguli specifice în funcție de afecțiune, evoluția ei și istoricul evaluărilor. Criteriile pentru stabilirea termenului permanent trebuie analizate separat pentru fiecare caz.
Prin urmare, simpla afirmație „boala mea nu se vindecă” nu garantează automat certificatul permanent.
Ce bani se pierd dacă gradul scade
Schimbarea gradului poate avea efect direct asupra veniturilor.
În 2026, prestațiile sociale lunare pentru adulți sunt de:
-
728 de lei pentru handicap grav;
-
496 de lei pentru handicap accentuat;
-
80 de lei pentru handicap mediu.
Sumele sunt cele comunicate în 2026 de DGASPC și reflectă prestațiile acordate în funcție de grad.
Dacă o persoană trece, de exemplu, de la grad grav la accentuat, diferența dintre prestațiile lunare este de 232 de lei. Dacă trece de la accentuat la mediu, suma scade de la 496 la 80 de lei.
Impactul poate fi însă mai mare decât diferența de bani.
Pot dispărea și alte facilități
Gradul de handicap poate determina accesul la transport gratuit, carburant, rovinietă, însoțitor, asistent personal și alte drepturi.
Pentru gradul grav și accentuat există, de exemplu, facilități de transport și alternative sub formă de card sau bonuri de carburant. În 2026 au fost menționate valori anuale de până la 1.500 de lei pentru persoanele cu handicap grav și 750 de lei pentru cele cu handicap accentuat.
Trecerea într-un grad inferior poate însemna pierderea unora dintre aceste drepturi.
În cazul persoanelor încadrate în grad grav, efectele pot fi și mai importante dacă exista drept la asistent personal sau la indemnizația corespunzătoare acestuia.
Ce se întâmplă dacă primești certificat de neîncadrare
Atunci când comisia stabilește că persoana nu mai îndeplinește criteriile, aceasta poate primi certificat de neîncadrare în grad de handicap.
Prestațiile acordate pe baza certificatului încetează ulterior în condițiile prevăzute de lege. De exemplu, Ministerul Muncii precizează pentru bugetul complementar că dreptul încetează din luna următoare celei în care persoana nu mai este încadrată într-un grad de handicap.
Același certificat influențează și facilitățile care depind de grad.
Certificatul poate fi contestat
Decizia comisiei nu este imposibil de schimbat.
Persoana care consideră că gradul stabilit nu reflectă starea sa reală de sănătate poate utiliza procedura de contestare prevăzută de Legea 448/2006 și normele aplicabile.
Într-o asemenea situație, documentele medicale pot avea o importanță decisivă.
Nu este suficient întotdeauna ca medicul să scrie numai diagnosticul. Pot fi utile documente care descriu concret:
-
cât poate merge persoana fără ajutor;
-
dacă se poate îmbrăca și alimenta singură;
-
dacă are nevoie de supraveghere;
-
ce activități nu mai poate efectua;
-
rezultatele investigațiilor;
-
complicațiile bolii;
-
episoadele de decompensare sau internările;
-
caracterul permanent al deficitului;
-
efectele reale ale mai multor boli asupra autonomiei.
În contextul noilor criterii, descrierea funcțională a pacientului poate avea o greutate mult mai mare decât o simplă listă de diagnostice.
