Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Există oameni care nu se opresc niciodată din învățat. Citesc, întreabă, caută explicații, încep cursuri la vârste la care alții spun că „nu mai are rost”, învață limbi străine, merg la muzee, scriu, joacă șah sau își găsesc mereu un subiect nou de explorat.
Pentru mult timp, aceste obiceiuri au fost văzute ca forme plăcute de petrecere a timpului. Cercetările recente arată însă că ele pot avea un efect mult mai profund: pot ajuta creierul să îmbătrânească mai lent și să reziste mai bine în fața schimbărilor asociate cu Alzheimerul.
Trăsătura care pare să lege aceste comportamente este curiozitatea. Nu curiozitatea superficială, ci dorința constantă de a înțelege, de a descoperi și de a învăța ceva nou.
Curiozitatea, un antrenament pentru creier
Curiozitatea nu este doar o trăsătură de caracter simpatică. Pentru creier, ea poate funcționa ca un stimul. Când înveți ceva nou, citești despre un subiect necunoscut, încerci o limbă străină sau rezolvi o problemă, creierul activează rețele care țin de atenție, memorie, limbaj, imaginație, planificare și flexibilitate mentală.
Acest tip de activitate nu oprește îmbătrânirea creierului, dar îl poate ajuta să construiască rezerve. Neurologii vorbesc despre „rezervă cognitivă”, adică abilitatea creierului de a compensa mai bine schimbările produse de vârstă sau de boală.
Cu alte cuvinte, două persoane pot avea modificări similare în creier, dar simptomele pot apărea mai târziu la cea care are o rezervă cognitivă mai bună.
Alzheimer’s Society explică faptul că activitățile care țin creierul activ — cum ar fi cititul, jocurile, învățarea unor lucruri noi sau socializarea — pot ajuta la menținerea sănătății cognitive, mai ales când sunt combinate cu mișcare, somn bun și controlul factorilor cardiovasculari.
Studiul care a atras atenția: risc mai mic cu 38%
Una dintre cercetările care au atras cel mai mult atenția a fost realizată de Rush University Medical Center din Chicago și publicată în revista Neurology, jurnalul medical al American Academy of Neurology.
Studiul a urmărit 1.939 de adulți mai în vârstă, fără demență la începutul cercetării, timp de aproximativ opt ani. Cercetătorii au analizat nivelul de „îmbogățire cognitivă” de-a lungul vieții, de la copilărie până la vârsta înaintată.
Au fost luate în calcul activități și contexte precum cititul, scrisul, învățarea limbilor străine, accesul la cărți, biblioteci, muzee, activități culturale, jocuri și alte forme de stimulare intelectuală.
Rezultatul a fost puternic: persoanele cu cele mai ridicate niveluri de îmbogățire cognitivă au avut un risc cu 38% mai mic de Alzheimer și un risc cu 36% mai mic de tulburare cognitivă ușoară, comparativ cu cele cu cel mai scăzut nivel de stimulare intelectuală. De asemenea, apariția Alzheimerului a fost întârziată cu peste cinci ani, iar apariția tulburării cognitive ușoare cu aproximativ șapte ani.
Potrivit The Guardian, 551 de participanți au dezvoltat Alzheimer, iar 719 au dezvoltat tulburare cognitivă ușoară în perioada de urmărire. Diferența dintre grupurile cu nivel ridicat și scăzut de stimulare cognitivă a rămas semnificativă și după ajustarea pentru vârstă, sex și educație.
Nu este vorba doar despre școală
Un detaliu important este că beneficiul nu a fost legat doar de educația formală din tinerețe. Nu contează doar câți ani de școală ai făcut sau ce diplomă ai obținut.
Cercetătorii au analizat expunerea la activități stimulante pe tot parcursul vieții. Asta înseamnă copilărie, viață adultă și vârsta înaintată.
În copilărie, au contat lucruri precum accesul la cărți, atlase, enciclopedii, lectură sau învățarea unei limbi. La vârsta adultă, au fost importante biblioteca, cititul, activitățile culturale, veniturile și mediile stimulante. La vârste înaintate, au fost analizate activități precum cititul, scrisul și jocurile.
Andrea Zammit, cercetătoare la Rush University Medical Center și autoare a studiului, a explicat că sănătatea cognitivă de la vârste înaintate pare influențată de expunerea de-a lungul vieții la medii care stimulează mintea. Studiul nu dovedește o relație cauză-efect, dar arată o asociere puternică între o minte activă și întârzierea declinului cognitiv.
Ce este rezerva cognitivă
Rezerva cognitivă este unul dintre conceptele-cheie în prevenția declinului cognitiv. Ea descrie capacitatea creierului de a folosi mai eficient rețelele existente sau de a apela la căi alternative atunci când apar schimbări produse de vârstă, leziuni sau boală.
Este ca și cum două persoane ar avea aceeași problemă structurală, dar una ar avea mai multe „drumuri ocolitoare” prin care creierul continuă să funcționeze mai bine.
Această rezervă se poate construi prin educație, lectură, activități profesionale complexe, socializare, hobby-uri, muzică, jocuri de strategie, învățare continuă și experiențe noi.
Alzheimer’s Research UK explică faptul că riscul de demență poate fi influențat de mai mulți factori modificabili, printre care activitatea fizică, sănătatea inimii, somnul, socializarea și menținerea creierului activ.
De ce lectura apare mereu în studii
Cititul este una dintre activitățile care apar constant în studiile despre sănătatea creierului. Motivul este simplu: lectura nu este pasivă. Chiar dacă stai pe canapea, creierul lucrează intens.
Când citești, recunoști simboluri, activezi memoria, construiești imagini mentale, faci legături între idei, urmărești sensuri, anticipezi și îți menții atenția pe perioade mai lungi.
Cititul unei cărți sau al unui articol dificil antrenează zone diferite ale creierului decât derularea rapidă a unor postări scurte. Nu înseamnă că trebuie să citești tratate complicate. Contează să existe efort mental, noutate și continuitate.
Câteva pagini pe zi pot conta mai mult decât pare, mai ales dacă lectura devine un obicei stabil.
De ce noutatea contează
Creierul răspunde bine la noutate. Când faci mereu aceleași lucruri, pe pilot automat, solicitarea mentală scade. Când înveți ceva nou, creierul trebuie să creeze legături, să ajusteze strategii și să folosească circuite mai puțin activate.
De aceea, neurologii recomandă nu doar să repeți activitățile pe care le faci deja bine, ci să încerci și lucruri care îți pun mintea la lucru.
Poate fi o limbă străină, șah, dans, pictură, fotografie, muzică, istorie, astronomie, grădinărit, programare, scriere, voluntariat sau un curs pe o temă complet nouă.
Important este ca activitatea să te scoată puțin din rutină. Creierul se dezvoltă mai mult când are de rezolvat ceva nou decât când execută doar un obicei cunoscut.
Șahul și activitățile noi la vârste înaintate
Unul dintre exemplele frecvent invocate de neurologi este învățarea șahului la vârste înaintate. Șahul solicită memoria de lucru, planificarea, atenția, anticiparea și flexibilitatea mentală.
Partea interesantă este că beneficiile pot apărea și când activitatea este începută târziu. Nu trebuie să fi fost „geniu” sau pasionat de mic. Tocmai noutatea poate face exercițiul mai util.
Neurologul José Miguel Láinez, șeful serviciului de neurologie de la Hospital Universitario Casa de Salud din Valencia, și neurocercetătoarea Mara Dierssen explică faptul că mintea are nevoie de provocări variate, nu de un singur exercițiu repetat mecanic. Cititul, învățarea unei limbi străine, șahul, activitățile culturale, conversațiile și curiozitatea față de subiecte noi pot contribui la construirea rezervei cognitive.
Pentru creier, întrebarea nu este „am făcut destulă școală?”, ci „mai învăț ceva?”.
Socializarea, o formă de stimulare cognitivă
Curiozitatea nu se exprimă doar prin cărți sau cursuri. O conversație bună poate fi și ea un exercițiu pentru creier. Când asculți pe cineva, pui întrebări, îți amintești detalii, răspunzi, interpretezi emoții și adaptezi tonul, creierul lucrează intens.
Socializarea este importantă și pentru că singurătatea a fost asociată cu risc mai mare de declin cognitiv și demență în mai multe studii. Creierul are nevoie de conexiune, nu doar de informație.
Întâlnirile cu prietenii, cluburile de lectură, voluntariatul, cursurile de grup, dansul, jocurile de societate sau discuțiile regulate cu familia pot deveni forme reale de protecție cognitivă.
Nu este nevoie de o viață socială aglomerată. Contează calitatea relațiilor și sentimentul de conectare.
Ce obiceiuri pot ajuta creierul
Activitățile cel mai des recomandate pentru stimularea cognitivă sunt simple și accesibile:
- cititul zilnic, chiar și 10-15 minute;
- scrisul, fie jurnal, notițe, articole sau povestiri;
- învățarea unei limbi străine;
- jocurile de strategie, precum șahul;
- cuvintele încrucișate sau puzzle-urile, mai ales dacă rămân provocatoare;
- vizitele la muzee, expoziții, concerte sau conferințe;
- cursurile pe teme noi;
- muzica, dansul sau învățarea unui instrument;
- discuțiile cu oameni diferiți;
- voluntariatul;
- hobby-urile care cer atenție și planificare.
Nu toate trebuie făcute în același timp. Mai important este să existe varietate și continuitate.
Ce nu trebuie înțeles greșit
Studiul nu spune că o persoană curioasă nu va face niciodată Alzheimer. Boala are multe cauze și factori de risc: vârsta, genetica, sănătatea cardiovasculară, diabetul, hipertensiunea, somnul, fumatul, depresia, izolarea socială, traumatismele craniene și altele.
De asemenea, cercetarea este observațională. Asta înseamnă că arată o asociere, nu o dovadă că lectura sau curiozitatea, singure, previn Alzheimerul.
Există și o limitare importantă: participanții au raportat retrospectiv activități din copilărie și viața adultă, iar memoria acestor experiențe poate fi imperfectă.
Totuși, rezultatele se potrivesc cu un volum tot mai mare de cercetări care arată că un stil de viață activ mental, social și fizic poate reduce riscul de demență sau poate întârzia apariția simptomelor.
Creierul nu se protejează doar cu lectură
Curiozitatea este importantă, dar nu este singura piesă. Pentru prevenția demenței, neurologii insistă și pe sănătatea inimii.
Ce protejează vasele de sânge protejează și creierul: tensiune arterială controlată, colesterol tratat când este cazul, glicemie bună, renunțare la fumat, mișcare regulată, somn suficient, auz corectat dacă există pierdere auditivă și tratarea depresiei.
The Lancet Commission a identificat mai mulți factori modificabili legați de riscul de demență, de la educație și hipertensiune până la fumat, diabet, obezitate, pierdere auditivă, depresie, inactivitate fizică, izolare socială și poluare.
Așadar, creierul are nevoie de un pachet complet: activitate mentală, corp activ, inimă sănătoasă și relații sociale.
Cum începi dacă nu ai acest obicei
Pentru cine nu citește, nu merge la muzee și nu a mai învățat nimic nou de ani de zile, începutul nu trebuie să fie complicat.
Poți începe cu 10 minute de lectură pe zi. Sau cu un curs gratuit online. Sau cu o aplicație de limbă străină. Sau cu o vizită pe lună la un muzeu. Sau cu un joc de șah cu cineva care are răbdare să explice.
Cheia este să alegi ceva care îți trezește interesul, nu ceva făcut din obligație. Curiozitatea nu funcționează bine sub formă de pedeapsă. Creierul răspunde mai bine când activitatea are sens, plăcere și un pic de provocare.
O întrebare simplă poate fi începutul: „Despre ce mi-ar plăcea să știu mai mult?”
De reținut
Curiozitatea poate fi una dintre cele mai simple forme de protecție pentru creier. Persoanele care citesc, învață, scriu, merg la muzee, caută subiecte noi și rămân conectate social par să construiască o rezervă cognitivă mai bună.
Studiul Rush University Medical Center a arătat că oamenii cu cel mai ridicat nivel de stimulare intelectuală de-a lungul vieții au avut un risc cu 38% mai mic de Alzheimer și au dezvoltat boala cu peste cinci ani mai târziu decât cei cu cel mai scăzut nivel de îmbogățire cognitivă.
Nu este o garanție și nu înlocuiește somnul, mișcarea, controlul tensiunii sau tratamentul bolilor cronice. Dar este o veste bună: creierul poate fi antrenat la orice vârstă. Iar una dintre cele mai bune întrebări pentru sănătatea lui rămâne simplă: „Ce pot învăța nou astăzi?”
