Din cuprinsul articolului
Procedura minim invazivă care poate amâna proteza de genunchi. Cum scapă unii pacienți de durerea cronică fără operație majoră
O procedură minim invazivă atrage tot mai mult interes în tratamentul durerii cronice de genunchi provocate de artroză. Se numește embolizarea arterelor geniculare, cunoscută internațional ca GAE, și este folosită pentru a reduce inflamația din articulație, fără tăieturi mari, fără proteză și fără recuperarea dificilă asociată unei operații majore.
Tratamentul nu repară cartilajul distrus și nu este o soluție miraculoasă pentru toate cazurile de artroză. Dar la unii pacienți poate reduce durerea, poate îmbunătăți mobilitatea și poate amâna momentul în care proteza totală de genunchi devine inevitabilă.
University of Colorado Anschutz School of Medicine a relatat cazul unei femei de 74 de ani care, la aproape un an după procedură, spunea că ameliorarea durerii la genunchiul tratat prin GAE este comparabilă cu rezultatul obținut anterior după proteza totală la celălalt genunchi. Femeia a putut reveni la activități obișnuite, precum grădinăritul și mersul pe bicicleta staționară, cu mult mai puțină durere.
Pentru pacienții care au epuizat tratamentele conservatoare, dar nu sunt pregătiți pentru proteză, GAE încearcă să umple un gol terapeutic: spațiul dintre pastile, fizioterapie, infiltrații și operația majoră.
Ce este embolizarea arterelor geniculare
Embolizarea arterelor geniculare este o procedură realizată de radiologi intervenționiști. Medicul introduce un cateter foarte subțire printr-o arteră, de obicei la nivelul piciorului, și îl ghidează cu ajutorul imaginilor radiologice până la vasele mici care alimentează zonele inflamate din jurul genunchiului.
Acolo sunt eliberate particule microscopice, numite agenți embolici, care reduc fluxul de sânge către vasele anormale asociate cu inflamația. Scopul este scăderea inflamației și, implicit, reducerea durerii.
Artroza de genunchi a fost mult timp descrisă simplu ca „uzura cartilajului”. În realitate, boala include și inflamație, modificări ale osului, ale membranei sinoviale și ale vaselor mici de sânge din jurul articulației. Tocmai această componentă inflamatorie este ținta GAE.
Cum se face procedura
GAE este, de regulă, o procedură ambulatorie. Pacientul nu trece printr-o operație clasică și, în multe cazuri, poate pleca acasă în aceeași zi.
Procedura durează, de obicei, între una și două ore. Se face cu sedare conștientă și anestezie locală. Echipa medicală face o mică puncție, introduce un cateter prin artera femurală și îl avansează până la arterele geniculare din jurul genunchiului.
Cu ajutorul substanței de contrast și al imaginilor cu raze X, medicul identifică zonele cu vascularizație anormală, corespunzătoare durerii descrise de pacient. Apoi eliberează particule fine care blochează parțial vasele mici implicate în inflamație, fără a opri circulația principală a piciorului.
După intervenție, pacientul este monitorizat câteva ore. În zilele următoare, medicii recomandă repaus relativ și evitarea efortului intens.
Cine ar putea beneficia cel mai mult
Potrivit specialiștilor citați de University of Colorado Anschutz, cei mai buni candidați par să fie pacienții cu artroză ușoară sau moderată, care au durere cronică și nu au obținut suficientă ameliorare prin tratamente conservatoare.
Asta înseamnă persoane care au încercat, fără rezultat satisfăcător, scădere în greutate, exerciții, fizioterapie, antiinflamatoare, analgezice sau infiltrații. Pentru acești pacienți, GAE poate fi o variantă înainte de proteza totală de genunchi.
Persoanele cu boală foarte avansată pot face procedura în anumite centre, dar efectele pot fi mai puțin durabile. Dacă articulația este grav deformată, cartilajul este aproape complet distrus, iar durerea vine din mai multe mecanisme, reducerea inflamației vasculare poate să nu fie suficientă.
De aceea, selecția pacientului este foarte importantă. Nu orice durere de genunchi se tratează cu GAE, iar procedura trebuie discutată într-o echipă în care pot fi implicați ortopedul, radiologul intervenționist, medicul de recuperare și medicul curant.
Unde se află GAE între tratamentele pentru artroză
Tratamentul artrozei de genunchi începe, de obicei, cu măsuri conservatoare: mișcare adaptată, exerciții pentru musculatura coapsei, scădere ponderală dacă există exces de greutate, fizioterapie, analgezice, antiinflamatoare când nu sunt contraindicate și, uneori, infiltrații.
La capătul celălalt se află proteza totală de genunchi, o operație importantă, dar eficientă pentru mulți pacienți cu artroză severă. Problema este că nu toți pacienții vor, pot sau trebuie să ajungă imediat la proteză.
Unii sunt prea tineri pentru o proteză, alții au boli care cresc riscul chirurgical, iar alții au durere importantă, dar modificări radiologice încă moderate. Pentru acești pacienți, GAE este studiată ca opțiune intermediară.
Ce rezultate au fost observate până acum
Datele disponibile sunt promițătoare, dar încă nu definitive. Unele studii și serii clinice au raportat reduceri ale durerii și îmbunătățiri ale funcției după GAE, uneori menținute timp de luni sau ani.
Society of Interventional Radiology a publicat în 2026 o poziție favorabilă privind rolul în creștere al embolizării arterelor geniculare pentru pacienții cu artroză de genunchi simptomatică, care nu au răspuns la tratamente conservatoare și nu sunt candidați pentru proteză sau vor să amâne operația. Societatea subliniază însă și nevoia de studii randomizate mai mari.
O analiză publicată în Osteoarthritis and Cartilage Open a concluzionat că dovezile disponibile sugerează că GAE poate fi sigură și poate aduce îmbunătățiri ale simptomelor, dar calitatea dovezilor rămâne limitată.
Există și date mai prudente. Un studiu randomizat cu procedură sham, publicat în BMJ Annals of the Rheumatic Diseases, nu a găsit o diferență clară între GAE și procedura simulată la pacienți cu artroză ușoară sau moderată. Autorii au concluzionat că ameliorarea durerii a fost similară în ambele grupuri.
Această diferență între studii arată de ce GAE nu trebuie prezentată ca tratament garantat. Poate ajuta unii pacienți, dar medicina are încă nevoie de date mai solide pentru a stabili exact cine beneficiază, cât durează efectul și când merită făcută procedura.
NICE cere mai multe dovezi
În Marea Britanie, NICE a analizat procedura și a concluzionat că datele de siguranță pe termen scurt nu arată îngrijorări majore, dar dovezile privind eficiența și siguranța pe termen lung sunt insuficiente ca număr și calitate.
Din acest motiv, NICE recomandă ca embolizarea arterelor geniculare pentru durerea din artroza de genunchi să fie folosită numai în context de cercetare.
Această poziție nu înseamnă că procedura este inutilă. Înseamnă că autoritățile cer studii mai bune înainte ca GAE să fie adoptată larg ca tratament standard.
De ce unii pacienți vor să evite proteza de genunchi
Proteza totală de genunchi poate schimba viața pacienților cu artroză severă. Mulți scapă de dureri mari și își recâștigă mobilitatea. Totuși, este o intervenție chirurgicală majoră, cu anestezie, spitalizare, recuperare și riscuri.
Pot apărea complicații precum infecții, cheaguri de sânge, durere persistentă, rigiditate, probleme ale implantului sau nevoie de revizie în timp. Pentru unele persoane, mai ales cele cu boli cronice, riscul chirurgical poate fi mai mare.
Alți pacienți nu sunt încă pregătiți psihologic pentru proteză sau au artroză care doare mult, dar nu este suficient de avansată pentru operație. În această zonă intermediară, GAE poate deveni o opțiune de discutat.
Ce nu face această procedură
GAE nu reconstruiește cartilajul. Nu îndreaptă axul genunchiului, nu tratează instabilitatea severă, nu repară meniscul rupt și nu inversează artroza avansată.
Procedura acționează asupra durerii și inflamației asociate cu vasele anormale din jurul articulației. Dacă durerea vine în principal din distrugere mecanică severă, deformare mare sau os pe os, beneficiul poate fi limitat.
De aceea, GAE nu trebuie văzută ca înlocuitor universal al protezei. Poate fi, pentru anumiți pacienți, o punte între tratamentele conservatoare și chirurgia majoră.
Riscuri și reacții posibile
Ca orice procedură intervențională, GAE are riscuri. Cele mai frecvente par să fie durerea temporară după procedură, vânătăile, disconfortul la locul puncției sau modificări trecătoare ale pielii.
Riscurile mai serioase, deși rare, pot include embolizarea unor vase care nu erau ținta procedurii, leziuni vasculare, infecții, reacții la substanța de contrast sau probleme legate de puncția arterială. Pacienții cu boală vasculară periferică, alergie la contrast, insuficiență renală sau tulburări de coagulare trebuie evaluați atent.
Înainte de procedură, medicul trebuie să explice beneficiile probabile, incertitudinile și alternativele.
Întrebările pe care pacientul ar trebui să le pună
Un pacient care ia în calcul GAE ar trebui să întrebe medicul:
- ce grad de artroză are;
- dacă durerea vine din inflamație, deformare mecanică sau altă cauză;
- ce tratamente conservatoare mai merită încercate;
- dacă este candidat pentru GAE;
- ce rezultate are centrul respectiv;
- cât poate dura ameliorarea;
- ce riscuri există în cazul lui;
- dacă procedura este disponibilă în cadrul unui studiu clinic;
- ce se întâmplă dacă durerea revine;
- dacă GAE poate influența o eventuală proteză ulterioară.
Aceste întrebări sunt importante pentru că procedura nu trebuie aleasă doar pentru că sună mai simplu decât operația. Trebuie să fie potrivită tipului de artroză și profilului pacientului.
Ce alte afecțiuni ar putea fi tratate în viitor
Cercetătorii explorează folosirea embolizării și pentru alte dureri musculo-scheletale în care inflamația și vasele anormale ar putea avea un rol. Printre afecțiunile investigate se află umărul înghețat, cotul tenismenului și fasciita plantară.
Aceste direcții sunt încă în dezvoltare. Faptul că procedura pare promițătoare într-o zonă nu înseamnă că va funcționa automat în toate durerile articulare sau tendinoase.
Concluzia
Embolizarea arterelor geniculare este una dintre cele mai interesante proceduri minim invazive studiate pentru durerea cronică de genunchi provocată de artroză. Pentru unii pacienți, mai ales cei cu forme ușoare sau moderate, poate reduce durerea și poate amâna proteza totală de genunchi.
Dar tratamentul nu este o soluție universală. Dovezile sunt promițătoare, însă încă neuniforme. Unele studii arată beneficii importante, în timp ce cercetări controlate cu procedură simulată au găsit efecte similare între grupuri. Tocmai de aceea, selecția pacientului și discuția cu o echipă medicală sunt decisive.
Pentru persoanele cu artroză de genunchi care au durere persistentă, dar nu sunt pregătite pentru proteză, GAE poate fi o întrebare bună de pus medicului. Nu promite un genunchi nou, dar ar putea oferi unor pacienți exact ce caută: mai puțină durere, mai multă mișcare și timp câștigat înaintea unei operații majore.



