Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Menopauza și creierul încep să fie discutate serios abia recent. Mult timp, conversația a oscilat între două extreme. Una minimalizează. Alta exagerează. Realitatea este mai complexă.
Dr. Anca Tâu: Creierul este sensibil la hormoni
Estrogenii au rol direct în funcționarea lui. Ei susțin energia neuronilor. Influențează conexiunile dintre celule. Reglează fluxul sanguin cerebral. Controlează inflamația.
Când nivelul lor scade, apar schimbări. Le simți concret. Îți scade claritatea mentală. Uiți lucruri simple. Îți pierzi firul. Intri într-o cameră și nu mai știi de ce. Problema reală nu este doar hormonală. Viața ta de zi cu zi contează la fel de mult. La 50 de ani, nu trăiești într-un laborator. Ai responsabilități multiple.
„Menopauza și creierul – o conversație pe care medicina abia începe să o aibă serios.
Există două extreme pe internet când vine vorba despre menopauză.
Prima:
„Este doar o etapă naturală, dragă, bea mai multă apă, fă yoga și gândește pozitiv.”
A doua:
„Este începutul declinului cognitiv.”
Ca de obicei, realitatea biologică este mult mai nuanțată.
În ultimii ani, cercetarea medicală vorbește tot mai mult despre un lucru simplu: creierul este foarte sensibil la hormoni.
Estrogenii influențează:
• metabolismul energetic al neuronilor
• plasticitatea sinaptică
• fluxul sanguin cerebral
• procesele inflamatorii din creier
Când nivelurile hormonale se schimbă, unele femei observă ceva foarte concret:
„Parcă nu mai am aceeași claritate.”
„Uit lucruri simple.”
„Am intrat în bucătărie și nu mai știu de ce.”
Uneori deschizi frigiderul și îți amintești doar că ai venit cu un scop. Care scop… rămâne un mister.
Medicina numește asta uneori „brain fog” de menopauză.
Nu este o boală. Dar nici imaginație…
În viața reală însă lucrurile arată diferit de articolele academice.
Pentru că femeia de 50 de ani nu trăiește într-un laborator.
Trăiește într-un mic ecosistem foarte realist:
• somn fragmentat;
• stres profesional;
• părinți în vârstă;
• copii;
• uneori tensiune arterială mai mare;
• uneori metabolism care începe să negocieze cu realitatea.
În articolele științifice apare elegant termenul „midlife transition”.
În viața reală apare mai degrabă termenul: „prea multe lucruri de făcut și prea puțin somn.”
Așa că „declinul cognitiv” de la menopauză este adesea un cocktail biologic și social.
Creierul nu îmbătrânește separat de restul corpului.
Îmbătrânește împreună cu: vasele de sânge, metabolismul, somnul, și… viața reală.
Și mai apare ceva interesant
O femeie spune: „Nu mai dorm bine.”
Alta spune:
„Nu mă mai pot concentra.”
Iar cineva din jur răspunde inevitabil:
„E de la menopauză.”
Este diagnosticul universal al epocii. Dacă nu știm exact de ce se întâmplă ceva, sigur e de la hormoni.
Studiile recente spun însă ceva foarte interesant:
ce protejează inima protejează și creierul.
Controlul tensiunii.
Controlul colesterolului.
Activitatea fizică.
Somnul.
Metabolismul glicemic.
Nu sunt soluții spectaculoase.
Nu apar în reclame cu muzică epică și lumină violet.
Dar sunt cele care, în studii serioase, reduc riscul de declin cognitiv.
Menopauza nu este sfârșitul creierului feminin.
Este doar momentul în care biologia începe să ceară mai mult respect decât înainte.
Iar uneori cea mai bună strategie de longevity nu este un protocol complicat.
Este pur și simplu grija reală pentru sănătate”, a scris medicul pe o rețea de socializare.
