Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Nitrații au o reputație complicată. Sunt prezenți natural în legume, pot ajunge în apa potabilă prin fertilizanți și se regăsesc și în unele produse din carne, mai ales în cele procesate. Mult timp, discuția s-a concentrat pe cantitatea totală de nitrați consumată. Un nou studiu sugerează însă că întrebarea importantă ar putea fi alta: de unde vin acești nitrați?
Cercetătorii de la Edith Cowan University și Danish Cancer Research Institute au urmărit peste 54.000 de adulți danezi timp de până la 27 de ani și au analizat legătura dintre aportul de nitrați și nitriți din surse diferite și riscul de demență. Rezultatele, publicate în Alzheimer’s & Dementia, arată un contrast puternic: nitrații din legume au fost asociați cu risc mai mic de demență, în timp ce nitrații și nitriții proveniți din carne, produse procesate și apă potabilă au fost asociați cu risc mai mare.
Studiul este observațional, deci nu dovedește că nitrații din apă sau carne provoacă direct demență. Totuși, aduce o ipoteză importantă pentru sănătatea publică: aceeași substanță poate avea efecte diferite în organism în funcție de contextul alimentar în care ajunge.
De ce nitrații din spanac nu par să aibă același efect ca nitrații din carne
Legumele cu frunze verzi, precum spanacul, rucola, salata sau sfecla, pot conține cantități mari de nitrați. Paradoxal, tocmai aceste surse vegetale au fost asociate, în studiu, cu un risc mai mic de demență.
Explicația propusă de cercetători ține de chimia alimentelor. Când nitrații vin din legume, ei vin împreună cu vitamine, polifenoli, antioxidanți și alți compuși vegetali care pot favoriza transformarea lor în oxid nitric, o moleculă implicată în funcționarea vaselor de sânge și în circulația cerebrală. În același timp, acești compuși pot reduce formarea unor substanțe potențial toxice, numite N-nitrozamine.
Dr. Catherine Bondonno, profesor asociat la Edith Cowan University, explică faptul că legumele bogate în nitrați aduc și antioxidanți, care pot ajuta organismul să transforme nitrații în compuși benefici, în locul unor molecule potențial dăunătoare.
În schimb, carnea roșie și carnea procesată nu vin cu același pachet protector. În plus, pot conține fier hemic și alți compuși care pot favoriza formarea de N-nitrozamine.
Cât înseamnă cantitatea de legume asociată cu risc mai mic
Un detaliu practic al studiului este că aportul de nitrați vegetali asociat cu risc mai mic nu era imposibil de atins. Cercetătorii spun că diferența observată corespundea aproximativ cantității de nitrați dintr-o cană de baby spanac pe zi.
Asta nu înseamnă că spanacul previne demența de unul singur. Nici că trebuie consumat zilnic, obligatoriu. Mesajul mai solid este că un tipar alimentar bogat în legume, în special legume cu frunze verzi, poate susține sănătatea creierului pe termen lung.
Această concluzie se potrivește cu alte cercetări despre dietă și declin cognitiv. Modele alimentare precum dieta mediteraneană sau dieta MIND, bazate pe legume, fructe de pădure, leguminoase, cereale integrale, pește, nuci și ulei de măsline, au fost asociate în mai multe studii cu un risc mai mic de declin cognitiv.
De ce apa potabilă ridică întrebări noi
Partea cea mai sensibilă a studiului este legătura dintre nitrații din apa potabilă și riscul de demență. Cercetătorii spun că aceasta este prima asociere de acest tip raportată într-un studiu amplu.
În Uniunea Europeană, limita actuală pentru nitrați în apa potabilă este de 50 mg/L. Cercetătorii au observat însă o asociere cu risc mai mare de demență la niveluri mult mai mici, începând de la aproximativ 5 mg/L. Informația trebuie interpretată cu prudență, deoarece studiul nu demonstrează cauzalitate și are nevoie de confirmare în alte populații.
Dr. Bondonno subliniază că rezultatele nu înseamnă că oamenii ar trebui să nu mai bea apă. Riscul individual observat este mic, iar apa rămâne o alegere mult mai sănătoasă decât băuturile îndulcite. Totuși, rezultatele pot pune presiune pe autorități să analizeze mai atent efectele expunerii pe termen lung la concentrații scăzute de nitrați.
De unde ajung nitrații în apă
Nitrații pot ajunge în apele subterane prin fertilizanți agricoli, dejecții animale, sisteme de canalizare defectuoase sau infiltrații din zone agricole intens exploatate. Problema este mai relevantă în zonele rurale, mai ales acolo unde oamenii folosesc fântâni sau surse private de apă care nu sunt testate regulat.
Pentru România, acest aspect contează. În multe gospodării rurale, apa de fântână este folosită zilnic, iar concentrația de nitrați poate varia mult în funcție de adâncimea fântânii, distanța față de grajduri, terenuri fertilizate sau surse de contaminare.
Organizația Mondială a Sănătății menține o valoare-ghid pentru nitrați în apa potabilă de 50 mg/L, stabilită în principal pentru prevenirea methemoglobinemiei la sugari. Studiul danez nu schimbă automat această limită, dar sugerează că ar putea fi nevoie de mai multe cercetări privind efectele neurologice ale expunerii cronice la niveluri mai mici.
De ce nu trebuie demonizate toate sursele de nitrați
Una dintre capcanele acestui subiect este concluzia simplistă că „nitrații sunt răi”. Studiul arată tocmai opusul: sursa contează enorm.
Nitrații din legume pot intra într-un circuit benefic, mai ales într-o dietă bogată în antioxidanți. Nitrații și nitriții din carne procesată sau apă nu vin cu aceeași protecție chimică, iar în anumite condiții pot favoriza formarea de N-nitrozamine.
Această diferență explică de ce recomandarea practică nu este să eviți legumele bogate în nitrați, ci să mănânci mai multe legume și să reduci carnea roșie și procesată.
Carnea procesată rămâne una dintre sursele problematice
Mezelurile, baconul, cârnații, șunca procesată și alte produse similare pot conține nitriți sau nitrați adăugați pentru conservare, culoare și siguranță microbiologică. Problema este că, în organism sau prin preparare la temperaturi ridicate, acești compuși pot participa la formarea de N-nitrozamine.
Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului a clasificat carnea procesată drept carcinogenă pentru oameni, în principal pe baza dovezilor privind cancerul colorectal. Noul studiu despre demență nu schimbă această clasificare, dar întărește ideea că produsele procesate din carne ar trebui consumate rar, nu zilnic.
Ce ar trebui să facă oamenii care beau apă de fântână
Pentru cei care folosesc apă din rețea publică, testarea și monitorizarea sunt responsabilitatea autorităților și furnizorilor de apă. Pentru cei care beau apă de fântână, responsabilitatea este mult mai personală.
Apa de fântână ar trebui testată periodic pentru nitrați, nitriți, bacterii și alte contaminări, mai ales dacă în casă sunt copii mici, femei însărcinate, persoane vârstnice sau bolnavi cronici. Fierberea apei nu elimină nitrații. Dimpotrivă, prin evaporare, poate concentra unele substanțe dizolvate.
Dacă nivelul de nitrați este ridicat, soluția poate fi folosirea unei alte surse de apă, instalarea unui sistem certificat de filtrare sau conectarea la o rețea sigură. Filtrele obișnuite de tip carafă nu sunt întotdeauna suficiente pentru nitrați, deci trebuie verificat ce anume poate elimina sistemul folosit.
Ce nu dovedește studiul
Cercetarea nu demonstrează că nitrații din apă provoacă demență. Fiind un studiu observațional, poate arăta asocieri, nu cauze directe. De asemenea, obiceiurile alimentare, starea de sănătate, nivelul de educație, expunerea la poluare, istoricul cardiovascular și alți factori pot influența riscul de demență.
Autorii recunosc aceste limite și spun că sunt necesare studii suplimentare, inclusiv cercetări de laborator care să explice mecanismele biologice. Totuși, faptul că au fost urmăriți peste 54.000 de adulți timp de până la 27 de ani face ca rezultatele să merite atenție.
Ce poți face acum pentru creier
Cea mai sigură concluzie practică nu este panica legată de apă, ci îmbunătățirea surselor de nitrați din dietă. Mai multe legume, mai puțină carne procesată, apă sigură și verificată, controlul tensiunii arteriale, somn bun, mișcare și reducerea fumatului sunt măsuri cu beneficii mult mai largi decât riscul de demență.
Pentru cei care trăiesc în zone rurale și folosesc fântâni, testarea apei este o măsură simplă, dar importantă. Pentru cei care consumă frecvent mezeluri, reducerea lor este una dintre cele mai clare schimbări alimentare.
Concluzia
Un studiu pe peste 54.000 de adulți sugerează că nitrații pot avea efecte diferite asupra creierului în funcție de sursă. Nitrații din legume au fost asociați cu risc mai mic de demență, în timp ce nitrații și nitriții din carne, produse procesate și apă potabilă au fost legați de un risc mai mare.
Rezultatele nu sunt un verdict și nu justifică renunțarea la apa potabilă. Dar arată că sursa unui compus contează la fel de mult ca substanța în sine. Pentru creier, diferența dintre spanac, mezeluri și apă contaminată poate fi mult mai importantă decât părea până acum.
