Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Microorganismele identificate în tumorile colorectale lasă o amprentă care poate fi detectată și în probele de scaun, inclusiv în stadiile timpurii ale bolii. Descoperirea ar putea contribui la dezvoltarea unor teste neinvazive, însă cercetătorii avertizează că analiza microbiomului nu poate înlocui deocamdată testele de screening și colonoscopia.
Un profil particular al bacteriilor și al celorlalte microorganisme din intestin ar putea ajuta, în viitor, la identificarea cancerului colorectal înainte ca boala să avanseze.
Cercetătorii au descoperit o „semnătură microbiană” asociată cancerului colorectal, prezentă atât în țesutul tumoral, cât și în probele de scaun ale pacienților.
O parte dintre microorganismele asociate bolii au putut fi observate inclusiv în tumorile aflate în stadii incipiente. Această suprapunere ridică posibilitatea dezvoltării unor teste care să caute în scaun nu numai urme de sânge sau ADN tumoral, ci și modificări specifice ale microbiomului intestinal.
Studiul a fost publicat în revista științifică Cell Host & Microbe și a reunit date din 27 de cercetări, însumând 6.779 de profiluri ale microbiomului intestinal.
Ce este microbiomul intestinal
Microbiomul reprezintă ansamblul microorganismelor care trăiesc în intestin, printre care:
- bacterii;
- virusuri;
- fungi;
- alte microorganisme microscopice.
Acestea participă la digestie, producerea unor vitamine, funcționarea sistemului imunitar și protejarea barierei intestinale.
Compoziția microbiomului diferă de la o persoană la alta și poate fi influențată de:
- alimentație;
- vârstă;
- medicamente, în special antibiotice;
- boli;
- greutate corporală;
- fumat;
- consumul de alcool;
- mediul în care trăiește persoana.
Unele microorganisme pot avea efecte favorabile, în timp ce altele pot favoriza inflamația sau pot produce substanțe capabile să afecteze celulele colonului.
Cercetătorii au analizat aproape 6.800 de profiluri microbiene
Studiile anterioare identificaseră diferențe între microbiomul persoanelor cu cancer colorectal și cel al oamenilor fără această boală.
Rezultatele nu erau însă întotdeauna aceleași. Multe cercetări aveau un număr redus de participanți și proveneau dintr-o singură țară sau populație.
Noua analiză a inclus date din 27 de studii și 6.779 de profiluri obținute prin secvențierea microbiomului.
Prin reunirea unui volum atât de mare de informații, cercetătorii au urmărit să afle dacă există un model microbian care se repetă indiferent de:
- vârsta pacientului;
- țara de origine;
- laboratorul care a făcut analiza;
- metoda de recoltare;
- debutul timpuriu sau tardiv al cancerului.
Modelele de învățare automată au fost instruite să diferențieze probele provenite de la persoane cu cancer de cele ale participanților fără boală.
Analiza a identificat o semnătură microbiană reproductibilă atât în cancerul colorectal apărut la persoane mai tinere, cât și în formele diagnosticate la vârste înaintate.
Microorganismele din tumori au fost găsite și în scaun
Una dintre cele mai importante observații a fost legătura dintre microorganismele prezente direct în tumoră și cele detectate în probele de scaun.
Această corespondență înseamnă că proba de scaun ar putea oferi informații despre mediul microbian din apropierea tumorii fără să fie necesară prelevarea inițială a țesutului printr-o procedură invazivă.
Microorganismele asociate cancerului au fost găsite și în cazurile aflate în stadii timpurii.
Rezultatul deschide posibilitatea ca schimbările microbiomului:
- să apară înainte ca tumora să devină avansată;
- să reflecte transformările timpurii ale țesutului;
- să fie folosite pentru selectarea persoanelor care au nevoie de colonoscopie.
Totuși, studiul nu a validat încă un test gata de utilizare în cabinet.
Poate microbiomul să provoace cancerul?
Cercetarea nu răspunde definitiv la această întrebare.
Există cel puțin două posibilități.
În primul scenariu, anumite microorganisme pot contribui la apariția sau progresia cancerului prin:
- inflamarea mucoasei colonului;
- producerea unor toxine;
- deteriorarea ADN-ului;
- modificarea răspunsului imunitar;
- afectarea barierei intestinale;
- transformarea unor componente alimentare în metaboliți nocivi.
În al doilea scenariu, tumora poate schimba mediul intestinal și poate crea condiții favorabile pentru dezvoltarea anumitor microorganisme.
Este posibil și ca ambele procese să se producă simultan: microbiomul să influențeze tumora, iar tumora să modifice la rândul ei microbiomul.
Faptul că o bacterie este asociată cancerului nu demonstrează automat că aceasta a cauzat boala.
Fibrele au fost asociate cu un profil microbian mai favorabil
Cercetătorii au analizat și relația dintre alimentație și semnătura microbiană identificată.
Un consum mai redus de fibre a fost asociat cu o expresie mai puternică a profilului microbian legat de cancerul colorectal. Aportul mai mare de fibre a fost legat de diminuarea acestui profil.
Fibrele se găsesc în:
- legume;
- fructe;
- leguminoase;
- cereale integrale;
- nuci;
- semințe.
Ele nu sunt digerate complet în intestinul subțire și ajung în colon, unde pot fi fermentate de bacteriile intestinale.
În urma fermentării sunt produși acizi grași cu lanț scurt, printre care butiratul, care contribuie la sănătatea celulelor colonului și la reglarea inflamației.
Consumul de fibre nu garantează prevenirea cancerului colorectal, dar face parte dintre recomandările generale pentru reducerea riscului.
Alimentele ultraprocesate pot afecta mediul intestinal
O dietă bogată în produse ultraprocesate este caracterizată frecvent prin:
- puține fibre;
- mult zahăr;
- sare în exces;
- grăsimi de calitate mai slabă;
- densitate calorică mare;
- aditivi alimentari.
Un asemenea model alimentar poate reduce diversitatea microbiomului și favoriza inflamația, mai ales dacă înlocuiește legumele, fructele, leguminoasele și cerealele integrale.
Consumul ridicat de carne procesată reprezintă, separat, un factor de risc cunoscut pentru cancerul colorectal. Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului clasifică produsele din carne procesată drept cancerigene pentru oameni în raport cu cancerul colorectal.
Această categorie include produse precum:
- mezeluri;
- cârnați;
- bacon;
- șuncă procesată;
- carne conservată prin afumare, sărare sau adaos de conservanți.
De ce descoperirea este importantă pentru persoanele tinere
Cancerul colorectal rămâne mai frecvent după vârsta de 50 de ani, dar incidența a crescut în ultimele decenii la adulții mai tineri.
În Statele Unite, boala a ajuns una dintre principalele cauze de deces prin cancer înaintea vârstei de 50 de ani. Această evoluție a determinat autoritățile americane să reducă vârsta de începere a screeningului de rutină, pentru persoanele cu risc obișnuit, de la 50 la 45 de ani.
American Cancer Society recomandă începerea screeningului la 45 de ani pentru adulții cu risc mediu.
În România, programul și indicația screeningului trebuie discutate cu medicul de familie sau gastroenterologul, în funcție de vârstă, simptome, antecedente și disponibilitatea programelor regionale.
Persoanele cu risc crescut pot avea nevoie de investigații mai devreme.
Cine are un risc mai mare
Factorii care pot crește probabilitatea apariției cancerului colorectal includ:
- o rudă apropiată diagnosticată cu această boală;
- polipi adenomatoși;
- boală inflamatorie intestinală;
- sindrom Lynch;
- polipoză adenomatoasă familială;
- obezitate;
- sedentarism;
- fumat;
- consum excesiv de alcool;
- consum frecvent de carne procesată;
- diabet de tip 2;
- vârsta înaintată.
Persoanele cu antecedente familiale importante nu trebuie să aștepte apariția simptomelor sau atingerea vârstei standard pentru screening.
Momentul primei colonoscopii se stabilește individual.
Ar putea apărea un nou test din scaun
În viitor, o analiză bazată pe microbiom ar putea fi combinată cu metodele deja existente.
Un test ar putea căuta simultan:
- sânge ocult;
- ADN tumoral;
- modificări epigenetice;
- bacterii sau gene microbiene asociate cancerului.
Un asemenea instrument ar putea ajuta la identificarea persoanelor care au nevoie urgentă de colonoscopie.
Avantajele unei probe de scaun sunt:
- recoltarea acasă;
- absența unei proceduri invazive;
- costul potențial mai mic;
- posibilitatea repetării periodice;
- creșterea participării la screening.
Pentru a fi introdus în practica medicală, testul trebuie să demonstreze că identifică suficient de bine cancerele și leziunile precanceroase, fără să producă prea multe rezultate fals pozitive.
Un rezultat pozitiv ar trebui confirmat prin colonoscopie
Chiar dacă va deveni disponibilă o analiză validată a microbiomului, aceasta nu va înlocui automat colonoscopia.
Colonoscopia permite medicului:
- să examineze interiorul colonului;
- să identifice tumori;
- să preleveze biopsii;
- să îndepărteze polipii înainte să devină canceroși.
Un test din scaun ar funcționa cel mai probabil ca metodă de triere.
Dacă rezultatul indică un risc crescut, persoana ar trebui să facă o colonoscopie pentru confirmarea sau excluderea bolii.
Un rezultat negativ nu ar trebui folosit pentru amânarea colonoscopiei la o persoană care are simptome alarmante.
Analiza microbiomului nu este încă un test pentru cancer
Există deja firme care oferă consumatorilor teste comerciale ale microbiomului intestinal.
Aceste analize pot descrie anumite bacterii prezente în probă, dar nu sunt echivalente cu testul experimental din cercetare și nu pot diagnostica sau exclude cancerul colorectal.
În prezent, o persoană nu ar trebui să ia decizii medicale importante pe baza unui raport comercial care îi clasifică microbiomul drept „echilibrat” sau „dezechilibrat”.
Nu există un singur microbiom ideal valabil pentru toată populația.
Compoziția poate varia în funcție de dietă, medicamente, regiune și numeroși alți factori.
Principalele limite ale studiului
Deși analiza a fost amplă, rezultatele trebuie interpretate cu prudență.
Au fost reunite studii diferite
Cele 27 de cercetări au putut utiliza:
- metode diferite de recoltare;
- platforme diferite de secvențiere;
- criterii diferite de includere;
- protocoale diferite de laborator;
- populații cu alimentații și stiluri de viață diferite.
Cercetătorii au încercat să controleze aceste diferențe, dar nu le pot elimina complet.
Asocierea nu demonstrează cauzalitatea
Microorganismele pot fi implicate în apariția bolii, pot fi o consecință a tumorii sau pot reflecta factori comuni, precum dieta.
Antibioticele și tratamentele pot modifica microbiomul
Medicamentele, pregătirea pentru colonoscopie și tratamentele oncologice pot schimba rapid compoziția intestinală.
Momentul recoltării este, prin urmare, foarte important.
Modelul trebuie testat prospectiv
Pentru ca semnătura microbiană să devină test clinic, trebuie evaluată pe persoane care nu au încă un diagnostic și care sunt urmărite în timp.
Abia atunci se poate vedea cât de bine identifică boala înainte de confirmarea prin colonoscopie.
Simptomele care nu trebuie ignorate
Cancerul colorectal poate să nu producă manifestări la început. Când apar, simptomele pot include:
- sânge în scaun;
- scaun foarte închis la culoare;
- modificarea persistentă a tranzitului;
- constipație sau diaree fără explicație;
- scaune mai subțiri decât în mod obișnuit;
- dureri sau crampe abdominale;
- senzația că intestinul nu s-a golit complet;
- slăbire neintenționată;
- oboseală;
- anemie prin deficit de fier.
Aceste manifestări pot avea și cauze benigne, precum hemoroizii, dar nu trebuie atribuite automat unei probleme minore.
Mai ales la adulții tineri, normalizarea sângerării rectale sau a schimbărilor persistente de tranzit poate întârzia diagnosticul.
Screeningul rămâne cea mai sigură metodă de depistare precoce
Până când testele bazate pe microbiom vor fi validate, metodele recomandate rămân cele deja evaluate în studii și programe de screening.
Acestea includ:
- testul imunochimic fecal, cunoscut drept FIT;
- colonoscopia;
- teste care analizează ADN-ul din scaun, acolo unde sunt disponibile;
- alte investigații recomandate în funcție de sistemul medical și riscul individual.
Testul FIT caută cantități foarte mici de sânge în scaun, care nu sunt vizibile cu ochiul liber.
Un rezultat pozitiv nu înseamnă automat cancer, dar trebuie urmat de colonoscopie.
Ce putem face pentru reducerea riscului
Nicio măsură nu elimină complet probabilitatea apariției cancerului colorectal.
Riscul poate fi însă redus prin:
- consumul regulat de legume, fructe, leguminoase și cereale integrale;
- limitarea cărnii procesate;
- menținerea unei greutăți sănătoase;
- activitate fizică;
- renunțarea la fumat;
- reducerea consumului de alcool;
- participarea la screening;
- investigarea rapidă a simptomelor.
Creșterea aportului de fibre trebuie făcută treptat, mai ales la persoanele care au balonare, sindrom de intestin iritabil sau alte afecțiuni digestive.
Ce arată, de fapt, noua cercetare
Studiul nu oferă încă un test care poate fi comandat din laborator pentru depistarea cancerului colorectal.
El arată că tumorile colorectale sunt asociate cu un model microbian care poate fi observat și în scaun, inclusiv în stadiile timpurii.
Descoperirea poate duce la:
- teste de screening mai precise;
- combinarea microbiomului cu analiza sângelui ocult sau a ADN-ului;
- identificarea persoanelor care au nevoie de colonoscopie;
- o mai bună înțelegere a rolului alimentației și bacteriilor în apariția bolii.
Până atunci, analiza microbiomului rămâne un instrument de cercetare. Colonoscopia și testele de screening validate nu trebuie înlocuite cu teste comerciale sau cu promisiunea că un anumit regim alimentar poate exclude cancerul.
