Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Un studiu desfășurat pe parcursul a aproape 24 de ani arată că bărbații care petrec frecvent timp în fața televizorului la vârsta de mijloc ar putea prezenta mai târziu modificări cerebrale asociate bolii Alzheimer. Cercetătorii spun că nu toate activitățile sedentare au același impact asupra creierului.
Timpul petrecut în fața televizorului la vârsta de mijloc ar putea influența sănătatea creierului peste două decenii, potrivit unui nou studiu publicat în revista „Alzheimer’s & Dementia: The Journal of the Alzheimer’s Association”. Cercetarea sugerează că bărbații care urmăresc frecvent programe TV prezintă, la bătrânețe, mai multe modificări cerebrale asociate bolii Alzheimer, o legătură care nu a fost observată și în cazul femeilor.
Rezultatele provin din monitorizarea a peste 1.700 de adulți timp de aproape 24 de ani și oferă o perspectivă nouă asupra modului în care activitățile sedentare pot influența sănătatea creierului pe termen lung.
Cercetătorii au urmărit participanții timp de aproape un sfert de secol
La începutul studiului, participanții aveau în jur de 50 de ani și au răspuns la întrebări privind obiceiurile lor de vizionare a programelor TV. Aproximativ două decenii mai târziu, când ajunseseră la vârsta de 70 de ani, aceștia au fost evaluați prin investigații RMN pentru a identifica eventuale modificări structurale ale creierului.
Analiza imaginilor a evidențiat un tipar clar în cazul bărbaților care au declarat că petrec frecvent timp în fața televizorului.
Modificările cerebrale observate au vizat zone importante pentru funcțiile cognitive
Potrivit autorilor studiului, bărbații care urmăreau frecvent programe TV prezentau leziuni mai extinse ale substanței albe și un volum mai redus al lobilor frontal și occipital.
Aceste regiuni ale creierului sunt implicate în procese esențiale precum luarea deciziilor, planificarea activităților și procesarea informațiilor vizuale. Cercetătorii subliniază însă că rezultatele nu înseamnă că televizorul trebuie eliminat complet din rutina zilnică, ci atrag atenția asupra diferenței dintre relaxarea ocazională și perioadele îndelungate de sedentarism pasiv.
Nu toate activitățile sedentare au avut același efect
Unul dintre cele mai interesante rezultate ale cercetării este faptul că nu orice activitate desfășurată în poziție șezândă a fost asociată cu aceleași modificări ale creierului.
Participanții care aveau locuri de muncă de birou sau desfășurau activități ce presupuneau concentrare și implicare intelectuală nu au prezentat aceleași modificări structurale observate la persoanele care petreceau mult timp în fața televizorului.
David Raichlen, profesor de științe biologice și antropologie la USC și autor senior al studiului, a explicat concluziile cercetării:
„Ani de zile ne-am concentrat pe cât de mult stau oamenii jos. Descoperirile noastre sugerează că ar trebui să fim atenți și la ceea ce fac în timp ce stau jos.”
Autorii spun că activitățile care solicită memoria, atenția sau capacitatea de analiză par să stimuleze creierul într-un mod diferit față de vizionarea pasivă a programelor TV.
De ce rezultatele au fost observate doar la bărbați
În cadrul studiului, aceeași asociere dintre vizionarea frecventă a televizorului și modificările cerebrale nu a fost identificată în cazul femeilor.
Cercetătorii spun însă că diferențele nu pot fi explicate, deocamdată, cu certitudine.
Natan Feter, cercetător în științe biologice la Universitatea din California de Sud și autor principal al studiului, a explicat pentru ScienceAlert, citat de Independent:
„Acest lucru s-ar putea datora faptului că bărbații și femeile acumulează timpul sedentar în mod diferit, de exemplu, femeile își pot întrerupe șederea mai des, sau din cauza diferențelor biologice în modul în care creierul răspunde la un comportament sedentar prelungit.”
Autorii precizează că studiul nu demonstrează o relație directă de cauzalitate și nici nu arată că femeile sunt complet protejate împotriva efectelor sedentarismului. Rezultatele indică doar că, în grupul analizat, această asociere statistică a fost observată exclusiv la bărbați.
Activitatea fizică este benefică, dar nu elimină complet riscurile
O altă concluzie importantă a cercetării este că legătura dintre timpul petrecut în fața televizorului și modificările cerebrale s-a menținut chiar și după ce cercetătorii au luat în calcul nivelul de activitate fizică al participanților.
Acest lucru sugerează că exercițiile fizice regulate sunt importante pentru sănătate, însă nu compensează în totalitate perioadele lungi de vizionare pasivă a televizorului.
Pentru specialiști, mesajul este că atât mișcarea zilnică, cât și modul în care este petrecut timpul sedentar pot avea un rol în menținerea sănătății creierului.
Natan Feter a sintetizat această diferență astfel:
„Comportamentul sedentar a devenit o parte majoră a vieții moderne, dar nu toate activitățile sedentare sunt la fel. A petrece o oră citind o carte este foarte diferit de a petrece o oră uitându-te pasiv la televizor.”
Modul în care privești televizorul poate face diferența
Autorii studiului atrag atenția că cercetarea nu stabilește un prag exact al numărului de ore petrecute în fața televizorului și nici nu analizează tipurile de programe urmărite de participanți.
În opinia unor specialiști, nu doar durata vizionării este importantă, ci și gradul de implicare cognitivă pe care îl presupune conținutul urmărit.
Dr. Kang Hsu, medic specialist în medicină internă, a explicat pentru publicația Prevention:
„Dacă televizorul este privit în moduri care te forțează să gândești, să prezizi, să-ți amintești elemente cheie ale intrigii sau să discuți idei, probabil se comportă mai mult ca o ‘ședere’ activă cognitiv decât ca o vizionare pasivă.”
Specialiștii subliniază că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege mecanismele care stau la baza acestor diferențe. Totuși, rezultatele studiului adaugă noi argumente în favoarea unui stil de viață echilibrat, în care perioadele de sedentarism pasiv sunt limitate și înlocuite, atunci când este posibil, cu activități care stimulează atât corpul, cât și creierul.
