Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Problemele de somn, vederea slabă, accidentele vasculare cerebrale, traumatismele craniene, HIV și poluarea aerului se numără printre noile domenii incluse de Organizația Mondială a Sănătății în ghidul actualizat pentru reducerea riscului de declin cognitiv și demență.
Documentul analizează și terapia hormonală la menopauză, pentru care OMS face o recomandare distinctă. Actualizarea este importantă: specialiștii estimează că până la 45% din riscul de demență la nivelul populației este legat de factori asupra cărora se poate interveni.
Demența nu este determinată doar de vârstă și moștenirea genetică. O parte importantă din probabilitatea de a dezvolta boala este influențată de sănătatea cardiovasculară, stilul de viață, bolile acumulate de-a lungul anilor și chiar mediul în care trăim.
Organizația Mondială a Sănătății a publicat a doua ediție a ghidului privind reducerea riscului de declin cognitiv și demență, prima actualizare majoră după recomandările din 2019.
Noua ediție extinde lista domeniilor analizate și adaugă șapte teme noi: accidentul vascular cerebral, traumatismul cranio-cerebral, afectarea vederii, problemele de somn, HIV, poluarea aerului și utilizarea terapiei hormonale la menopauză.
Ghidul OMS privind reducerea riscului de demență, ediția a doua
OMS estimează că până la 45% din riscul de demență poate fi atribuit unor factori modificabili, printre care fumatul, consumul nociv de alcool, izolarea socială, sedentarismul, poluarea aerului, hipertensiunea și diabetul. Peste 57 de milioane de persoane trăiesc deja cu demență în întreaga lume, iar anual apar aproape 10 milioane de cazuri noi.
Există însă o nuanță importantă: faptul că un factor apare în noul ghid nu înseamnă că eliminarea lui garantează prevenirea demenței. Pentru unele dintre noile domenii, asocierea cu declinul cognitiv este bine documentată, dar nu există încă dovezi că tratarea problemei respective reduce efectiv numărul cazurilor de demență.
1. Problemele de somn, mult mai importante decât se credea
Dintre noile domenii, somnul este probabil cel care privește cea mai mare parte a populației.
OMS include acum explicit somnul insuficient sau excesiv, calitatea slabă a somnului, insomnia, somnolența diurnă și tulburările respiratorii din timpul somnului, printre care apneea obstructivă.
Cifrele folosite în analiza OMS sunt impresionante. În studii realizate în 36 de țări, la adulții de cel puțin 60 de ani au fost raportate:
- apnee obstructivă în somn la aproximativ 46%;
- calitate slabă a somnului la 40%;
- insomnie la aproximativ 29%;
- somnolență excesivă în timpul zilei la 19%.
Meta-analizele analizate de OMS leagă insomnia, somnul prea scurt sau prea lung, calitatea redusă a somnului, somnolența din timpul zilei și tulburările respiratorii nocturne de o probabilitate mai mare de demență și boală Alzheimer.
Relația nu este însă simplă.
Uneori, problemele de somn ar putea contribui la deteriorarea sănătății creierului. În alte situații, modificarea somnului poate fi un semn foarte timpuriu al unui proces neurodegenerativ deja început, cu ani înainte de diagnosticul de demență.
De aceea, OMS spune că există încă dovezi insuficiente pentru a afirma că tratarea insomniei sau îmbunătățirea duratei somnului previne în mod direct demența. Recomandarea generală rămâne însă menținerea unui somn suficient, neîntrerupt și odihnitor pe parcursul vieții.
2. Accidentul vascular cerebral
Legătura dintre inimă, vase și creier devine tot mai evidentă.
Un accident vascular cerebral poate afecta imediat memoria, atenția, limbajul sau funcțiile executive, dar consecințele cognitive pot continua să apară și în anii următori.
OMS subliniază că un al doilea accident vascular cerebral crește substanțial probabilitatea dezvoltării demenței. Tocmai de aceea, prevenirea AVC-ului este considerată una dintre căile importante prin care poate fi redusă povara viitoare a declinului cognitiv.
Controlul hipertensiunii, diabetului și colesterolului, renunțarea la fumat și tratarea fibrilației atriale contribuie simultan la protejarea vaselor de sânge și a creierului.
După un AVC, OMS recomandă respectarea tratamentului și a programelor de recuperare conform ghidurilor existente și consideră că monitorizarea cognitivă ar trebui integrată mai bine în îngrijirea acestor pacienți.
3. Traumatismele craniene
O comoție sau un traumatism cranian sever nu se termină întotdeauna odată cu vindecarea leziunilor vizibile.
Analizele unor cohorte mari arată constant o asociere între traumatismele cranio-cerebrale și un risc ulterior mai mare de demență.
În 2021, aproximativ 38 de milioane de persoane la nivel mondial trăiau cu efectele de durată ale unui traumatism cranian, iar OMS estimează că apar aproximativ 21 de milioane de cazuri noi anual.
Dacă traumatismele craniene ar putea fi eliminate complet la nivel populațional – un scenariu evident teoretic – estimările citate de OMS indică faptul că aproximativ 3% dintre cazurile de demență ar putea fi prevenite.
Riscul a fost observat inclusiv în cercetări care au comparat persoane cu frații lor, metodă care ajută la reducerea influenței unor factori genetici și de mediu comuni.
OMS insistă în primul rând asupra prevenirii: centuri de siguranță, căști de protecție, măsuri împotriva accidentelor și identificarea corectă a comoțiilor.
Nu există însă, deocamdată, suficiente dovezi pentru a recomanda un anumit medicament sau program după un traumatism cranian exclusiv cu scopul prevenirii demenței.
4. Vederea slabă intră și ea pe listă
Una dintre cele mai interesante adăugări este afectarea vederii.
Peste 2,2 miliarde de oameni au o formă de afectare a vederii de aproape sau de la distanță, iar cel puțin un miliard de cazuri ar fi putut fi prevenite sau nu au fost încă tratate, potrivit OMS.
Noul ghid notează că afectarea vederii a fost asociată cu declinul cognitiv și demența și estimează că ar putea fi implicată în aproximativ 2% dintre cazurile de demență la nivel mondial.
Există mai multe explicații posibile.
Când vederea scade, creierul primește mai puțină informație senzorială. Persoana poate deveni mai puțin activă, poate ieși mai rar din casă și poate avea mai puține interacțiuni sociale. În același timp, creierul trebuie să depună mai mult efort pentru a compensa informația vizuală deficitară.
Unele studii observaționale au găsit chiar o asociere între operația de cataractă și o probabilitate mai mică de demență, dar certitudinea dovezilor este foarte redusă.
Din acest motiv, OMS nu afirmă că ochelarii sau operația de cataractă previn demența.
Screeningul oftalmologic și tratarea problemelor de vedere rămân însă recomandate pentru sănătate, independență și calitatea vieții și pot face parte dintr-o abordare mai largă de protejare a sănătății cognitive.
5. HIV și creierul
O altă adăugare este infecția cu HIV.
Introducerea tratamentelor antiretrovirale moderne a schimbat radical prognosticul persoanelor cu HIV și a redus dramatic formele severe de demență asociată HIV.
Problemele cognitive nu au dispărut însă complet.
Potrivit datelor analizate de OMS, aproape 41 de milioane de persoane trăiesc cu HIV, iar proporția celor care ajung la vârste de peste 50 de ani este în creștere.
Deficitele cognitive, inclusiv formele fără simptome evidente în viața de zi cu zi, rămân relativ frecvente. O estimare citată în ghid indică o prevalență de aproximativ 39,6% pentru diferite forme de afectare cognitivă în rândul persoanelor cu HIV.
OMS recomandă începerea tratamentului antiretroviral pentru toate persoanele diagnosticate cu HIV și menținerea supresiei virale.
Nu există însă dovezi suficiente pentru a spune că o anumită combinație de antiretrovirale ar trebui aleasă în locul alteia exclusiv pentru prevenirea demenței.
6. Poluarea aerului ajunge oficial printre țintele pentru protejarea creierului
Aerul pe care îl respirăm este poate cea mai greu de controlat dintre noile expuneri analizate.
OMS face acum o recomandare nouă pentru reducerea expunerii atât la poluarea din exterior, cât și la cea din interiorul locuințelor, în scopul reducerii potențiale a riscului de declin cognitiv și demență.
Cele mai consistente date privesc particulele fine PM2.5, suficient de mici pentru a pătrunde profund în organism.
Cercetările analizate de grupul OMS indică faptul că aceste particule pot contribui la inflamație, stres oxidativ și disfuncție vasculară, procese implicate și în neurodegenerare.
În studiile observaționale, expunerea la PM2.5 a fost asociată cu o probabilitate mai mare de demență, iar OMS estimează că, teoretic, în jur de 3% dintre cazurile de demență ar putea fi atribuite poluării aerului la nivel global.
Există și poluare în interiorul casei.
Arderea lemnului, cărbunelui sau altor combustibili solizi pentru gătit și încălzire produce particule și gaze care au fost asociate cu funcție cognitivă mai slabă. Trecerea la surse de energie mai curate ar putea avea beneficii.
Certitudinea dovezilor privind demența rămâne însă scăzută, în mare parte pentru că nu este posibil să faci experimente în care oamenii sunt expuși intenționat ani întregi la aer poluat.
7. Terapia hormonală la menopauză – o precizare importantă
A șaptea noutate necesită cea mai mare atenție la interpretare.
OMS nu spune pur și simplu că terapia hormonală pentru menopauză provoacă demență.
Documentul analizează dacă terapia hormonală menopauzală – MHT – ar trebui folosită pentru a preveni declinul cognitiv.
Răspunsul este diferit în funcție de vârstă.
Pentru femeile aflate după menopauză și care au 65 de ani sau mai mult, OMS recomandă ca terapia hormonală să nu fie începută sau utilizată cu scopul specific de a preveni declinul cognitiv ori demența. Certitudinea dovezilor pentru această recomandare este foarte redusă.
Pentru femeile sub 65 de ani – inclusiv cele aflate în perimenopauză, menopauză precoce sau cu insuficiență ovariană prematură – datele actuale sunt insuficiente pentru a recomanda terapia hormonală fie pentru, fie împotriva prevenirii demenței.
Mai mult, OMS atrage atenția că dovezile evaluate la femeile de peste 65 de ani nu trebuie extrapolate automat la femeile de 40 sau 50 de ani care folosesc terapia hormonală pentru simptomele menopauzei.
MHT este utilizată în primul rând pentru bufeuri, transpirații nocturne și simptome genito-urinare, nu ca tratament preventiv împotriva demenței.
Cele 12 probleme deja aflate pe radarul OMS
Cele șapte domenii noi se adaugă factorilor asupra cărora ghidul OMS se concentra deja din 2019.
Printre aceștia se numără:
- lipsa activității cognitive;
- izolarea sau activitatea socială redusă;
- sedentarismul;
- fumatul;
- consumul nociv de alcool;
- alimentația dezechilibrată;
- obezitatea;
- diabetul;
- hipertensiunea arterială;
- colesterolul și alte tulburări ale lipidelor;
- pierderea auzului;
- depresia.
Ediția din 2026 analizează în total 19 domenii potențial modificabile, alături de intervenții care încearcă să acționeze simultan asupra mai multora dintre ele.
Nu există o singură măsură care să „prevină Alzheimerul”
Cifra de 45% este impresionantă, dar poate fi ușor interpretată greșit.
Nu înseamnă că o persoană își poate reduce individual riscul de demență cu 45% dacă doarme opt ore, își tratează hipertensiunea și face sport.
Estimarea se referă la proporția riscului sau a cazurilor de la nivel populațional asociată unui ansamblu de factori modificabili.
Vârsta și genetica rămân foarte importante. În plus, boala Alzheimer și celelalte forme de demență se dezvoltă prin mecanisme complexe, iar unele modificări ale creierului pot începe cu zeci de ani înainte de apariția simptomelor.
Tocmai de aceea noul ghid adoptă o perspectivă pe întreaga durată a vieții.
Protecția creierului nu începe la 70 de ani. Tensiunea arterială controlată la 40 sau 50 de ani, evitarea fumatului, activitatea fizică, protejarea capului de traumatisme, menținerea auzului și vederii, interacțiunile sociale și tratarea bolilor cronice pot influența traseul sănătății cognitive cu mult înainte ca primele probleme de memorie să devină vizibile.
Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, spune că dovezile acumulate permit acum intervenții mai timpurii și mai bine orientate.
Iar noua listă scoate la iveală o schimbare importantă în felul în care este privită demența: prevenția nu mai înseamnă doar exerciții pentru memorie și un stil de viață sănătos. Somnul, vederea, sănătatea vasculară, traumatismele suferite de-a lungul vieții și chiar aerul respirat intră acum în aceeași ecuație.
