Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Cercetătorii canadieni au descoperit că anumite schimbări în modul de vorbire ar putea reprezenta semne timpurii ale declinului cognitiv. Potrivit oamenilor de știință, analiza limbajului poate contribui la identificarea mai rapidă a riscului de demență.
Ce modificări pot reprezenta un semnal de alarmă?
Concluziile provin dintr-un studiu la care au participat 76 de persoane cu vârste cuprinse între 65 și 75 de ani, fără afecțiuni neurologice diagnosticate. Participanții au fost rugați să descrie o imagine folosind propriile cuvinte, iar discursul lor a fost analizat cu ajutorul inteligenței artificiale.
Cercetătorii au observat că persoanele cu un discurs mai lent și mai puțin flexibil au obținut ulterior rezultate mai slabe la testele cognitive utilizate pentru evaluarea riscului de demență.
Vorbirea poate oferi indicii despre sănătatea creierului
Potrivit gerontologului John Meltzer, există mai multe caracteristici ale vorbirii care merită atenție:
• Pauze mai frecvente în timpul conversației;
• Utilizarea repetată a unor cuvinte de umplutură, precum „ăă”, „hmm” sau „bine”;
• Dificultăți în găsirea cuvintelor potrivite;
• Un ritm de vorbire mai lent și formularea mai greoaie a ideilor.
Specialiștii susțin că modificările de limbaj pot apărea înaintea simptomelor mai evidente ale bolii.
„Particularitățile ritmului de vorbire sunt mai mult decât o chestiune de stil. Ele pot reprezenta un indicator important al sănătății creierului”, a explicat John Meltzer.
Totuși, medicii atrag atenția că astfel de semne nu indică automat prezența demenței. Aceste modificări pot fi asociate și cu oboseala, stresul, anxietatea, lipsa somnului sau alte probleme de sănătate.
Când este recomandat consultul medical?
Experții recomandă evaluarea medicală atunci când persoana afectată sau membrii familiei observă schimbări persistente ale memoriei, atenției, capacității de comunicare sau ale funcționării zilnice.
Depistarea precoce a deficiențelor cognitive poate facilita monitorizarea afecțiunii și inițierea la timp a măsurilor necesare.
