Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
O analiză de sânge care măsoară o proteină legată de boala Alzheimer ar putea identifica persoanele cu probabilitate mare de a dezvolta probleme de memorie și gândire în următorii cinci până la zece ani.
Într-un studiu care a urmărit aproape 2.700 de adulți fără simptome cognitive, participanții cu cele mai ridicate valori ale proteinei p-tau217 au avut un risc estimat de 38% de a dezvolta declin cognitiv în cinci ani. Pentru intervalul de zece ani, probabilitatea calculată a ajuns la 78%.
Rezultatul pare să deschidă drumul spre depistarea bolii cu mult înainte ca o persoană să înceapă să uite informații, să repete întrebări sau să întâmpine dificultăți în activitățile zilnice. Există însă o limită importantă: analiza nu este recomandată în prezent pentru screeningul oamenilor sănătoși și nu poate prezice cu certitudine cine va face Alzheimer.
Mai mult, nu există deocamdată un tratament aprobat care să prevină boala la o persoană fără simptome doar pentru că are un biomarker crescut.
Ce au măsurat cercetătorii în sânge
Studiul, publicat în revista JAMA, s-a concentrat asupra proteinei tau fosforilate la poziția 217, prescurtată p-tau217.
Tau se găsește în mod normal în neuroni și contribuie la stabilitatea acestora. În boala Alzheimer, proteina suferă modificări și formează aglomerări anormale în creier. P-tau217 poate fi detectată în sânge, iar valorile sale tind să crească atunci când sunt prezente modificări cerebrale caracteristice bolii Alzheimer, inclusiv acumularea de beta-amiloid.
Cercetătorii au reunit date din șase studii desfășurate în America de Nord, Japonia și Australia. Analiza a inclus 2.684 de adulți care nu aveau probleme de memorie sau gândire la început.
Vârsta mediană a participanților a fost de aproape 70 de ani, iar 63% erau femei. Persoanele au fost urmărite în medie timp de 5,4 ani, iar în unele cazuri monitorizarea a continuat până la 13,5 ani.
Ce risc au avut persoanele cu valori foarte ridicate
Participanții au fost împărțiți în patru categorii, în funcție de nivelul p-tau217: scăzut, intermediar, ridicat și foarte ridicat.
După cinci ani, riscul estimat de apariție a declinului cognitiv a fost:
- 12% în grupul cu valori scăzute;
- 15% în grupul cu valori intermediare;
- 24% în grupul cu valori ridicate;
- 38% în grupul cu valori foarte ridicate.
După zece ani, estimările au crescut la:
- 40% pentru valorile scăzute;
- 45% pentru valorile intermediare;
- 62% pentru valorile ridicate;
- 78% pentru valorile foarte ridicate.
Nivelurile crescute au fost legate și de o deteriorare mai rapidă a rezultatelor la testele de memorie și gândire.
P-tau217 a oferit informații despre evoluția cognitivă chiar și după ce cercetătorii au luat în calcul vârsta, sexul, educația, prezența variantei genetice APOE ε4 și cantitatea de beta-amiloid observată la examinarea PET.
Cifra de 78% trebuie privită cu prudență
Estimarea pentru următorii zece ani este impresionantă, dar este și partea cea mai puțin sigură a studiului.
Numai 5% dintre participanți au fost urmăriți mai mult de zece ani, iar o mare parte proveneau dintr-un singur grup de cercetare. Autorii avertizează că numărul redus de date disponibile la capătul perioadei de monitorizare limitează precizia rezultatului.
În schimb, estimarea de 38% pentru următorii cinci ani se bazează pe un număr mult mai mare de observații.
Studiul a inclus și persoane selectate pentru proiecte dedicate îmbătrânirii și bolii Alzheimer. Acestea nu reprezintă neapărat populația generală. Participanții la cercetări medicale pot avea un nivel mai ridicat de educație, un istoric familial de demență sau un interes special pentru sănătatea creierului.
Autorii consideră că rezultatele trebuie confirmate în grupuri mai diverse, formate din oameni selectați direct din populația generală, înainte ca analiza să fie folosită pentru calcularea riscului individual.
Testul nu a prezis strict diagnosticul de Alzheimer
Rezultatul urmărit în studiu a fost apariția „declinului cognitiv”, o categorie mai largă decât diagnosticul bolii Alzheimer.
Un participant era considerat ca având o evoluție nefavorabilă dacă dezvolta:
- deficit cognitiv ușor;
- demență;
- modificări repetate ale scorului clinic pentru evaluarea demenței.
Nu toate cazurile de declin cognitiv sunt provocate exclusiv de Alzheimer. Problemele de memorie și gândire pot apărea și în urma bolilor vasculare, accidentelor vasculare cerebrale, bolii cu corpi Lewy, degenerării frontotemporale sau unei combinații de afecțiuni.
P-tau217 este strâns legată de modificările biologice caracteristice Alzheimerului, dar analiza nu oferă singură un diagnostic și nu stabilește cu certitudine cauza unei viitoare deteriorări cognitive.
Un rezultat crescut nu este o sentință
Cifra de 78% nu înseamnă că orice persoană cu o valoare mare va dezvolta boala în exact zece ani.
Riscul individual este influențat de numeroși factori:
- vârsta;
- istoricul familial;
- variantele genetice;
- sănătatea cardiovasculară;
- funcția rinichilor;
- diabetul și greutatea corporală;
- nivelul de educație;
- activitatea fizică;
- sănătatea auzului și a vederii;
- alte boli neurologice.
Chiar și unele caracteristici individuale pot influența valoarea biomarkerului. Cercetătorii menționează funcția renală, obezitatea și originea etnică printre elementele care trebuie luate în calcul atunci când p-tau217 este interpretată.
Testul poate indica o categorie de risc, dar nu poate spune că o anumită persoană va dezvolta Alzheimer, în ce an se va întâmpla sau cât de repede va evolua boala.
De ce analiza nu este recomandată oamenilor fără simptome
În Statele Unite există deja teste de sânge autorizate pentru identificarea modificărilor biologice legate de Alzheimer. Ele au însă o utilizare diferită de cea analizată în noul studiu.
Primul test de acest fel autorizat de FDA măsoară raportul dintre p-tau217 și beta-amiloid 1-42. Este destinat persoanelor de cel puțin 55 de ani care prezintă deja probleme de memorie sau gândire și sunt evaluate într-un serviciu medical specializat.
FDA precizează că analiza nu este destinată screeningului populației și nu trebuie folosită singură pentru stabilirea diagnosticului. Rezultatul se interpretează împreună cu simptomele, examenul clinic și celelalte investigații.
Nici ghidul Alzheimer’s Association privind biomarkerii din sânge nu recomandă testarea de rutină a oamenilor fără simptome. Recomandările actuale se referă la pacienții cu deficit cognitiv obiectiv, consultați în servicii de neurologie, geriatrie, psihiatrie sau în clinici ale memoriei.
Testele comerciale existente nu oferă automat procentele de risc calculate în noul studiu. Cercetătorii au folosit mai multe metode de laborator, iar valorile au fost standardizate separat în cadrul fiecărui grup analizat.
Nu există încă un prag universal care să permită unui laborator să spună unei persoane sănătoase: „Aveți un risc de 78% în următorii zece ani”.
Ce s-ar întâmpla după un rezultat foarte ridicat
În cazul unei persoane fără probleme de memorie, un rezultat crescut ar ridica o întrebare dificilă: ce tratament ar trebui început?
Medicamente precum lecanemab și donanemab pot încetini într-o anumită măsură deteriorarea cognitivă la pacienți selectați. Ele sunt recomandate însă pentru persoane care au deja deficit cognitiv ușor sau demență ușoară provocată de Alzheimer și la care prezența beta-amiloidului a fost confirmată.
Aceste terapii nu sunt aprobate pentru administrarea preventivă oamenilor fără simptome. FDA precizează în autorizația donanemabului că tratamentul trebuie început în stadiul de deficit cognitiv ușor sau demență ușoară, populația studiată în cercetările clinice.
Medicamentele pot provoca și reacții adverse, inclusiv umflături și mici sângerări cerebrale, motiv pentru care necesită selecția atentă a pacienților și monitorizare prin investigații imagistice.
În lipsa unei terapii preventive validate pentru oamenii fără simptome, aflarea unui rezultat foarte ridicat poate produce anxietate fără să ofere imediat o intervenție medicală clară.
Testul ar putea grăbi descoperirea tratamentelor preventive
Principala utilitate imediată a p-tau217 este în cercetare.
Studiile care testează medicamente pentru prevenirea Alzheimerului au nevoie de persoane care nu prezintă simptome, dar au o probabilitate suficient de mare de a dezvolta boala. Identificarea acestora este dificilă dacă cercetătorii trebuie să folosească examinări PET costisitoare sau puncții lombare.
O analiză de sânge ar permite selectarea inițială a participanților care au valori crescute și ar reduce numărul investigațiilor invazive sau costisitoare.
De asemenea, cercetătorii ar putea urmări schimbarea biomarkerilor și a funcțiilor cognitive înainte ca problemele să devină vizibile în viața de zi cu zi.
„Nu recomandăm introducerea analizelor de sânge în clinici pentru adulții fără deficit cognitiv”, a explicat Rachel Buckley, autoarea principală a studiului. Cercetătoarea consideră însă că testul poate deveni util dacă vor exista tratamente aprobate pentru etapa în care modificările biologice sunt prezente, dar simptomele nu au început.
Modificările cerebrale pot începe cu mult înaintea uitării
Boala Alzheimer nu debutează în ziua în care o persoană observă că memoria nu mai funcționează la fel.
Acumularea beta-amiloidului și modificările proteinei tau pot începe cu zece ani sau chiar mai mult înaintea primelor dificultăți cognitive. Această perioadă este numită etapa preclinică a bolii Alzheimer.
Prezența modificărilor biologice nu înseamnă însă că demența este inevitabilă. Unele persoane pot avea depozite de amiloid sau valori crescute ale biomarkerilor fără să dezvolte demență în timpul vieții, potrivit Institutului Național pentru Îmbătrânire din SUA.
Acesta este unul dintre motivele pentru care un rezultat de laborator trebuie interpretat împreună cu vârsta, istoricul medical și evoluția persoanei, nu ca un verdict izolat.
Ce poți face acum pentru sănătatea creierului
Lipsa unui medicament preventiv destinat persoanelor cu p-tau217 crescut nu înseamnă că sănătatea creierului nu poate fi influențată.
Recomandările OMS actualizate în 2026 includ mai multe măsuri care pot reduce sau întârzia riscul de declin cognitiv și demență:
- activitate fizică regulată;
- renunțarea la fumat;
- limitarea consumului de alcool;
- alimentație echilibrată;
- controlul tensiunii arteriale;
- tratarea diabetului și a colesterolului crescut;
- menținerea unei greutăți adecvate;
- corectarea pierderii auzului;
- activitate socială și stimulare cognitivă;
- reducerea expunerii la poluarea aerului.
OMS nu recomandă administrarea vitaminelor B și E, a suplimentelor cu omega-3 sau a multivitaminelor pentru prevenirea demenței în lipsa unui deficit diagnosticat, deoarece beneficiile nu au fost demonstrate.
Aceste măsuri nu garantează prevenirea Alzheimerului și nu modifică direct un rezultat p-tau217. Ele pot însă reduce factorii care contribuie la declinul cognitiv și protejează în același timp inima, vasele de sânge și metabolismul.
Când merită cerută o evaluare medicală
O analiză pentru biomarkerii Alzheimer nu ar trebui făcută din curiozitate sau comandată fără evaluarea unui medic.
Consultația este indicată atunci când apar schimbări persistente precum:
- uitarea informațiilor recente care afectează activitățile zilnice;
- repetarea frecventă a acelorași întrebări;
- dificultăți în gestionarea banilor sau a medicamentelor;
- dezorientare în locuri cunoscute;
- probleme de exprimare;
- schimbări de comportament sau personalitate;
- pierderea capacității de a realiza sarcini anterior familiare.
Problemele de memorie nu sunt provocate întotdeauna de Alzheimer. Ele pot apărea în depresie, tulburări de somn, afecțiuni tiroidiene, deficite de vitamine, reacții la medicamente sau alte boli care pot fi tratate.
Noul test arată că sângele poate oferi informații despre riscul cognitiv cu mulți ani înaintea simptomelor. Pentru moment, valoarea sa este mai mare în cercetare decât în screeningul de rutină. Abia apariția unor tratamente sigure și eficiente pentru etapa preclinică ar putea transforma p-tau217 dintr-un semnal de avertizare într-un instrument care schimbă concret evoluția bolii.
Cuvinte-cheie SEO: test de sânge Alzheimer, p-tau217, Alzheimer cu zece ani înainte, risc de demență, simptome Alzheimer, biomarkeri Alzheimer, analiză pentru Alzheimer, prevenirea demenței
