Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Un simplu test de urină care poate fi făcut acasă a identificat peste 92% dintre cazurile de cancer de vezică într-un studiu realizat pe aproape 1.000 de pacienți. Testul caută sute de modificări genetice asociate tumorilor direct în urină și ar putea ajuta medicii să stabilească rapid cine are nevoie urgentă de investigații suplimentare. Cercetătorii estimează că folosirea lui pentru trierea pacienților ar putea evita sute de cistoscopii inutile la fiecare 1.000 de persoane evaluate.
Cancerul de vezică este diagnosticat în prezent printr-un traseu care poate include una dintre cele mai neplăcute investigații urologice: cistoscopia.
Procedura presupune introducerea prin uretră a unui tub subțire prevăzut cu o cameră, astfel încât medicul să poată examina interiorul vezicii urinare.
Un nou test de urină ar putea schimba însă modul în care sunt selectați pacienții care au nevoie urgentă de această investigație.
Într-un studiu realizat în șapte departamente de urologie din sistemul britanic NHS, testul GALEAS Bladder a identificat 71 dintre cele 77 de cancere diagnosticate, corespunzător unei sensibilități de 92,2%.
Cercetarea, coordonată de University of Birmingham împreună cu compania de diagnostic Nonacus, a fost publicată în revista European Urology Oncology.
Aproape 1.000 de pacienți au fost incluși în studiu
Cercetătorii au evaluat 964 de pacienți trimiși către investigații urologice în cadrul NHS.
Dintre aceștia, numai aproximativ 8% au fost diagnosticați în cele din urmă cu cancer de vezică.
Procentul scoate la iveală una dintre problemele cu care se confruntă serviciile de urologie: foarte mulți oameni cu simptome care pot ridica suspiciunea unui cancer intră pe același traseu urgent de investigații, deși cei mai mulți nu au o tumoră.
În Marea Britanie sunt diagnosticate în jur de 10.900 de cazuri noi de cancer de vezică în fiecare an, potrivit datelor citate de The Independent.
În același timp, sunt efectuate anual peste 300.000 de cistoscopii.
Noul test nu este conceput pentru a elimina complet cistoscopia, ci pentru a identifica mai bine persoanele care trebuie să ajungă primele la această investigație.
Ce caută testul în urină
GALEAS Bladder analizează materialul genetic eliminat de celulele tumorale în urină.
În loc să caute o singură modificare, testul verifică peste 450 de mutații ADN asociate cancerului de vezică, distribuite în 23 de gene.
Celulele canceroase pot elibera fragmente de ADN și alte materiale în lichidele organismului. Dacă aceste semnale genetice pot fi identificate în urină, medicii pot obține indicii despre existența unei tumori fără să introducă inițial instrumente în vezică.
În studiul britanic, abordarea a permis identificarea a 92,2% dintre cancerele prezente în grupul analizat.
Cu alte cuvinte, testul a detectat 71 dintre cele 77 de cazuri.
Totuși, au existat și șase cancere pe care testul nu le-a identificat, motiv pentru care rezultatele nu permit folosirea lui ca înlocuitor complet al investigațiilor standard.
Ar putea evita 730 de cistoscopii urgente la fiecare 1.000 de pacienți
Poate cea mai spectaculoasă estimare a studiului privește impactul asupra numărului de investigații invazive.
Dacă GALEAS Bladder ar fi utilizat pentru trierea persoanelor trimise pe traseul urgent pentru suspiciune de cancer de vezică, cercetătorii estimează că s-ar putea efectua cu 730 de cistoscopii urgente mai puțin la fiecare 1.000 de pacienți, comparativ cu situația în care toată lumea ar fi investigată imediat prin cistoscopie.
Asta ar putea avea două avantaje.
Persoanele cu probabilitate mare de cancer ar putea fi identificate și prioritizate mai repede.
În același timp, cei cu probabilitate mult mai mică ar putea evita sau amâna o procedură invazivă până când medicul stabilește că este necesară.
Lee Silcock, cofondator și Chief Product Officer al Nonacus și coautor al studiului, spune că miza este tocmai separarea rapidă a celor care au nevoie urgentă de investigații.
„Ceea ce contează cel mai mult este să îi identificăm mai repede pe cei care au cea mai mare probabilitate de a avea cancer, oferindu-le în același timp medicilor încredere atunci când decid care pacienți pot aștepta în siguranță pentru o cistoscopie”, a explicat acesta, citat de The Independent.
Nu înlocuiește cistoscopia
Un rezultat foarte bun într-un studiu nu înseamnă că testul poate deveni singurul instrument de diagnostic.
Cercetătorii subliniază că GALEAS Bladder nu este un substitut pentru cistoscopie.
Cistoscopia îi permite medicului să vadă direct interiorul vezicii și să identifice leziuni suspecte. În funcție de rezultat, pot fi necesare ulterior biopsii și alte investigații pentru confirmarea diagnosticului și stabilirea tipului și stadiului cancerului.
Testul de urină ar avea mai degrabă rolul unui filtru înaintea acestor proceduri.
Un rezultat care indică o probabilitate ridicată de cancer ar putea accelera accesul pacientului la cistoscopie și investigații suplimentare.
Un rezultat negativ ar putea ajuta medicii să decidă cine poate aștepta, luând însă în considerare simptomele, vârsta și ceilalți factori de risc.
Profesorul Richard Bryan, director al Bladder Cancer Research Centre de la University of Birmingham și coautor al studiului, consideră rezultatele importante pentru practica medicală.
El a atras atenția asupra faptului că doar 8% dintre persoanele evaluate în studiu aveau efectiv cancer, deși toate ajunseseră pe un traseu de diagnostic în care suspiciunea trebuia investigată.
Testul ar putea face această selecție mai eficientă și mai puțin invazivă.
Semnul care trebuie verificat întotdeauna: sângele în urină
Principalul simptom al cancerului de vezică este prezența sângelui în urină.
Uneori sângele este vizibil și colorează urina roz, roșu sau maro. În alte situații cantitatea poate fi atât de mică încât este descoperită doar la analize.
Sângele în urină nu înseamnă automat cancer.
Poate apărea și în infecții urinare, pietre la rinichi sau vezică, afecțiuni ale prostatei și alte probleme ale tractului urinar.
Dar este un simptom care trebuie evaluat medical.
Potrivit NHS, cancerul de vezică se poate manifesta și prin:
- durere, usturime sau senzație de arsură la urinare;
- nevoia de a urina mai des decât de obicei;
- nevoia bruscă și greu de controlat de a urina;
- infecții urinare repetate;
- pierderea apetitului;
- scădere în greutate fără o explicație evidentă;
- durere în partea inferioară a abdomenului sau în spate;
- dureri ori sensibilitate osoasă;
- oboseală inexplicabilă și stare generală alterată.
Aceste simptome sunt comune și mult mai frecvent provocate de alte afecțiuni decât de cancer. Persistența lor sau apariția sângelui în urină justifică însă consultul medical.
De ce cancerul de vezică poate reveni după tratament
Cancerul de vezică are o particularitate care face monitorizarea foarte importantă.
O parte dintre tumorile localizate superficial pot fi îndepărtate cu succes, dar boala are tendința de a recidiva, astfel încât pacienții pot avea nevoie de cistoscopii repetate pe perioade lungi.
Tocmai de aceea există un interes mare pentru teste capabile să detecteze semnalele tumorale în urină.
O metodă simplă, repetabilă și neinvazivă ar putea reduce povara monitorizării și ar putea ajuta la selectarea momentului în care este cu adevărat necesară o nouă cistoscopie.
Studiul actual a analizat însă în primul rând utilizarea GALEAS în trierea pacienților cu suspiciune de cancer, nu eliminarea cistoscopiei din supravegherea tuturor persoanelor diagnosticate anterior.
Testul a început deja să fie folosit în NHS
GALEAS Bladder nu este doar un prototip aflat într-un laborator.
Potrivit informațiilor prezentate odată cu publicarea studiului, testul este deja utilizat în anumite trasee NHS din Anglia și Țara Galilor.
Asta face ca rezultatele să fie deosebit de interesante: tehnologia începe să fie integrată într-un sistem medical real, în timp ce cercetătorii continuă să îi evalueze performanța.
Testarea la domiciliu ar putea avea și un alt avantaj.
Colectarea urinei este mult mai simplă decât o procedură endoscopică și nu necesită introducerea unui instrument în tractul urinar.
Pentru pacienți, asta poate însemna mai puțin disconfort. Pentru spitale, poate însemna eliberarea unor locuri și resurse pentru persoanele cu probabilitatea cea mai mare de boală.
Un rezultat de 92% este promițător, dar nu înseamnă un diagnostic sigur
Cifra de 92,2% este impresionantă, dar trebuie interpretată corect.
Ea reprezintă proporția cancerelor existente în studiul respectiv pe care testul a reușit să le identifice.
Nu înseamnă că o persoană care primește un rezultat pozitiv are automat o probabilitate de 92% să aibă cancer.
Și nici că un rezultat negativ exclude cu certitudine boala.
Din cei 77 de pacienți care aveau cancer, șase nu au fost identificați de test.
De aceea, medicii trebuie să combine rezultatul cu simptomele și celelalte informații clinice și să decidă individual dacă este necesară cistoscopia.
Noul test ar putea deveni astfel mai degrabă o poartă de intrare mai inteligentă către diagnosticul cancerului de vezică, decât un înlocuitor al metodelor existente.
Dacă rezultatele se confirmă și în utilizarea la scară largă, un recipient cu urină colectată acasă ar putea ajuta medicii să decidă cine trebuie investigat imediat și cine poate evita, cel puțin inițial, una dintre cele mai invazive etape ale diagnosticului urologic.
