Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Ghidul NCCN versiunea 2.2026 recomandă începerea screeningului pentru cancerul colorectal la vârsta de 45 de ani pentru toți adulții cu risc mediu, cu cinci ani mai devreme decât prevedeau ghidurile europene clasice.
Schimbarea vine pe fondul exploziei cazurilor de cancer colorectal la persoane sub 50 de ani, fenomen documentat în SUA, Marea Britanie și mai multe țări europene. În România, programul național de screening pentru cancerul colorectal s-a extins la nivel național la începutul anului 2026, iar testul imunochimic fecal (FIT) este oferit gratuit prin medicul de familie.
Datele unui studiu realizat în România pe 1.778 de pacienți asimptomatici au arătat că polipi au fost descoperiți la aproape jumătate dintre aceștia, iar 5,4% aveau deja cancer colorectal nediagnosticat. Detectarea în stadiu incipient crește rata de supraviețuire la cinci ani de la 14% la 91%.
Ghidul NCCN 2.2026: 45 de ani, vârsta noului standard
National Comprehensive Cancer Network (NCCN), una dintre cele mai influente organizații oncologice din lume, a publicat în 2026 versiunea actualizată a ghidului de screening pentru cancerul colorectal. Conform NCCN Guidelines Version 2.2026, screeningul trebuie să înceapă la 45 de ani pentru adulții cu risc mediu, fără simptome și fără istoric familial de cancer colorectal sau polipi adenomatoși.
Ghidul NCCN s-a aliniat astfel cu American Cancer Society, care recomandă screeningul de la 45 de ani din 2018, și cu U.S. Preventive Services Task Force, care a coborât pragul recomandat la 45 de ani în mai 2021. Ghidurile europene, în schimb, mențin în multe cazuri vârsta de 50 de ani, deși există o presiune crescută pentru alinierea la standardele americane. Diferența de cinci ani poate părea mică, dar se traduce în mii de cazuri depistabile timpuriu, înainte ca tumora să se extindă.
De ce s-a coborât vârsta: cazurile la tineri au explodat
Decizia NCCN se bazează pe date alarmante privind creșterea incidenței cancerului colorectal la persoane sub 50 de ani. Conform unei sinteze publicate în Diagnostics, cancerul colorectal este al treilea cancer ca incidență la bărbați (după prostată și plămân) și la femei (după sân și plămân). În UE-27, în 2020, cancerul colorectal a reprezentat 12,7% din toate diagnosticele noi de cancer și 12,4% din decese.
Un studiu efectuat în România a evaluat 1.778 de pacienți asimptomatici care au făcut colonoscopie între ianuarie 2019 și decembrie 2020. Rezultatele au fost dramatice: polipi au fost descoperiți la aproape jumătate dintre pacienți, 39% dintre cazuri erau adenoame (leziuni precanceroase), iar 5,4% aveau cancer colorectal nediagnosticat. Analiza statistică a arătat că vârsta optimă pentru începerea screeningului, în funcție de rata de detecție a adenoamelor, este 45 de ani, cu o sensibilitate de 91,9%.
Programul național de screening, extins în România în 2026
Programul național de screening pentru cancerul colorectal s-a extins la nivel național la începutul anului 2026. Programul se realizează în două etape și are scopul de a depista boala în fază incipientă, când poate fi tratată cu succes. Cancerul colorectal este al doilea cancer ca frecvență la nivel mondial și al doilea ca mortalitate în rândul pacienților oncologici, atât în lume, cât și în România.
Prima etapă a programului implică testul imunochimic fecal (FIT), care detectează prezența sângelui în scaun. Testul este simplu, neinvaziv și se face acasă, prin recoltarea unei probe de scaun pe un cartonaș special. Persoanele cu test FIT pozitiv sunt direcționate către a doua etapă: colonoscopia, considerată standardul de aur pentru diagnosticul cancerului colorectal. Programul este coordonat la nivel național prin medicii de familie, care emit biletele de trimitere pentru pacienții eligibili.
Cele patru metode de screening recomandate
Metodele recomandate pentru screeningul cancerului colorectal sunt: testul de detecție a hemoragiilor oculte fecale (FOBT/FIT) – efectuat anual; sigmoidoscopia flexibilă – efectuată la fiecare 5 ani; colonoscopia – efectuată la fiecare 10 ani; testul ADN multitarget din scaun (Cologuard) – efectuat la fiecare 3 ani.
Pentru persoanele cu risc crescut (afecțiuni genetice, antecedente personale sau familiale de cancer colorectal ori boli inflamatorii intestinale), screeningul poate începe chiar mai devreme și se face mai frecvent. Sindromul Lynch, polipoza adenomatoasă familială (FAP) și alte condiții genetice impun colonoscopii anuale începând cu vârsta de 20-25 de ani. Pacienții cu boală Crohn sau colită ulcerativă cu evoluție de peste 8-10 ani au, de asemenea, indicație pentru colonoscopii periodice mai frecvente.
Diferența între un polip și un adenom: terminologia care contează
În discuțiile despre screening, termenii „polip” și „adenom” sunt folosiți alternativ, dar au semnificații medicale diferite. Polipul este o creștere anormală pe peretele intestinal, care poate fi benignă (hiperplastică, inflamatorie) sau premalignă (adenomatoasă). Adenomul este un tip specific de polip, considerat precancerigen, care poate evolua în 5-10 ani spre cancer colorectal dacă nu este îndepărtat.
Aproximativ 95% din cazurile de cancer colorectal pornesc de la un adenom, urmând secvența numită „adenom-carcinom”. Acesta este motivul pentru care colonoscopia are valoare nu doar diagnostică, ci și terapeutică: polipii descoperiți în timpul investigației pot fi îndepărtați imediat, prevenind transformarea lor malignă. Studiile au arătat că o singură colonoscopie cu polipectomie poate reduce riscul de cancer colorectal cu peste 50% pe termen de 15 ani.
Pregătirea pentru colonoscopie: factorul care decide rezultatul
Studiul românesc menționat anterior a identificat un factor critic care influențează rata de detecție a adenoamelor: pregătirea intestinală. Când pregătirea este insuficientă (intestinul nu este complet curățat), rata de detecție scade dramatic, iar mulți polipi pot rămâne neobservați. Pregătirea optimă presupune o dietă fără reziduuri timp de 2-3 zile înainte de procedură, urmată de administrarea unei soluții laxative speciale (de exemplu, polietilenglicol sau picosulfat de sodiu) cu 12-18 ore înainte de colonoscopie.
Pacienții care simt jenă sau frică de pregătirea intestinală amână adesea colonoscopia ani în șir. Există însă alternative pentru cazurile în care colonoscopia clasică nu este posibilă: colonografia CT (colonoscopie virtuală), testul ADN multitarget din scaun, sau noul test de sânge bazat pe ADN circulant tumoral. Toate aceste alternative au sensibilitate mai mică decât colonoscopia, dar pot fi utile ca primă linie de screening, urmată de colonoscopie în cazul rezultatelor pozitive.
Cele 5 simptome care impun consultul indiferent de vârstă
Indiferent de vârstă, anumite simptome impun evaluarea gastroenterologică imediată. Conform National Cancer Institute, acestea sunt: sângerarea în scaun (sânge roșu sau negru, indiferent de cantitate); modificarea tranzitului intestinal pentru mai mult de 4 săptămâni (alternanță între diaree și constipație, modificarea formei scaunului); senzația de evacuare incompletă; durerea abdominală persistentă; pierderea în greutate inexplicabilă, oboseala cronică și anemia (paloare, scăderea hemoglobinei).
Multe persoane atribuie sângerarea în scaun hemoroizilor și amână consultul medical luni sau ani de zile. Această întârziere poate fi fatală: cancerul colorectal în stadiu incipient este aproape complet vindecabil, dar cancerul în stadiu avansat are rata de supraviețuire la 5 ani de doar 14%. Regula de aur, conform gastroenterologilor, este: orice sângerare în scaun, la orice vârstă, impune evaluare medicală, chiar dacă pacientul are istoric de hemoroizi.
Factorii de risc modificabili: ce poți schimba pentru a-ți reduce riscul
Pe lângă screeningul periodic, există factori de risc modificabili care pot reduce semnificativ probabilitatea de a dezvolta cancer colorectal. Cele mai importante intervenții documentate sunt: menținerea unei greutăți sănătoase (obezitatea crește riscul cu 30-70%), activitatea fizică regulată (cel puțin 150 de minute pe săptămână), reducerea consumului de carne roșie și procesată (cârnați, salam, șuncă, bacon), creșterea consumului de fibre (cereale integrale, legume, fructe), evitarea fumatului și a consumului excesiv de alcool.
Studiile au arătat că o dietă mediteraneană tipică, bogată în legume, leguminoase, ulei de măsline, pește și cu un consum redus de carne roșie, reduce riscul de cancer colorectal cu aproximativ 25%. La fel, activitatea fizică regulată reduce riscul cu 20-25%, iar combinarea celor doi factori (alimentație plus mișcare) poate aduce o reducere cumulată de 40-50%. Vitamina D și calciul, în doze adecvate, sunt asociate cu un risc mai mic, deși dovezile pentru suplimentarea de rutină rămân controversate.
Cum se accesează screeningul în România în 2026
Pentru persoanele cu vârsta de 45 de ani și peste, primul pas este programarea la medicul de familie pentru o consultație de prevenție. Medicul evaluează factorii de risc și emite biletul de trimitere pentru testul FIT, care se ridică gratuit de la cabinetul medicului de familie sau de la laboratoarele aflate în contract cu CNAS. Recoltarea probei se face acasă, pe un cartonaș special, iar proba se predă la cabinet sau la laborator în 24-48 de ore.
În cazul unui rezultat FIT pozitiv (sânge ocult prezent), medicul de familie eliberează biletul de trimitere pentru colonoscopie la o clinică de gastroenterologie aflată în contract cu CNAS. Investigația este gratuită în cadrul programului național, iar lista clinicilor disponibile este publicată pe site-ul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Pentru pacienții care preferă opțiunea privată, costul unei colonoscopii cu sedare variază în 2026 între 1.200 și 2.500 de lei, în funcție de clinică și de complexitatea cazului.
Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește consultul medical. Pentru evaluarea individuală a riscului de cancer colorectal și pentru recomandările de screening adaptate cazului propriu, pacienții trebuie să se adreseze medicului de familie sau unui medic gastroenterolog.
