Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Un vas de croazieră aflat în Atlantic, MV Hondius, a fost blocat în largul statului Capul Verde după apariția unui posibil focar de hantavirus la bord. Trei pasageri au murit, iar mai multe persoane au avut simptome severe, în timp ce autoritățile sanitare și Organizația Mondială a Sănătății investighează sursa îmbolnăvirilor.
Nava, operată de compania olandeză Oceanwide Expeditions, venea din Ushuaia, Argentina, și se afla în apropierea capitalei Praia când autoritățile locale au refuzat accesul în port, ca măsură de protecție a sănătății publice, potrivit AP News.
Cazul atrage atenția deoarece hantavirusul este o infecție rară, transmisă în principal prin contact cu rozătoare infectate sau cu urina, saliva ori excrementele acestora. Nu se transmite ușor între oameni, iar riscul pentru populația largă este considerat scăzut de OMS, potrivit Reuters. Totuși, formele severe pot afecta plămânii și inima, iar evoluția poate fi rapidă.
Ce se știe despre focarul de pe MV Hondius
Nava MV Hondius avea la bord aproape 150 de persoane, inclusiv pasageri și membri ai echipajului, potrivit Associated Press. Primele informații arată că trei persoane au murit, iar cel puțin alte trei au fost grav bolnave. Un caz confirmat de hantavirus se află în terapie intensivă în Africa de Sud, în timp ce alte cazuri sunt investigate.
Vasul făcea o călătorie de mai multe săptămâni, pornită din Argentina, cu opriri în zone izolate din Atlanticul de Sud. Autoritățile din Capul Verde nu au permis debarcarea pasagerilor și a echipajului în Praia, iar operatorul navei a discutat inclusiv varianta ca vasul să se îndrepte spre Insulele Canare, dacă accesul în port rămâne interzis.
OMS coordonează ancheta împreună cu autoritățile locale și cu alte state implicate. Investigația urmărește confirmarea diagnosticului, evaluarea riscului pentru persoanele de la bord și organizarea eventualelor evacuări medicale. Reuters citează OMS cu precizarea că riscul pentru publicul larg este scăzut, deoarece hantavirusul este purtat de obicei de rozătoare și nu se răspândește ușor de la om la om.
Ce este hantavirusul
Hantavirusurile sunt virusuri purtate de rozătoare. Ele pot infecta omul atunci când particule contaminate din urină, fecale sau salivă ajung în aer și sunt inhalate. Infectarea se poate produce și prin contact direct cu materiale contaminate sau, mai rar, prin mușcătura unui rozător infectat. CDC arată că oamenii contractează cel mai des virusul prin inhalarea particulelor virale din excrementele rozătoarelor.
Există mai multe tipuri de hantavirus, cu distribuție geografică diferită. Pe continentul american, unele tipuri pot provoca sindrom pulmonar cu hantavirus, o boală severă care începe cu simptome asemănătoare gripei și poate evolua spre insuficiență respiratorie. În Europa și Asia, hantavirusurile sunt asociate mai frecvent cu febra hemoragică cu sindrom renal, care poate afecta rinichii.
Nu toate tipurile de hantavirus au același risc. CDC precizează că majoritatea hantavirusurilor din America de Nord, Centrală și de Sud pot cauza sindrom pulmonar, iar virusul Andes, prezent în America de Sud, este cel pentru care a fost raportată transmitere de la om la om.
Cum se transmite și de ce un vas de croazieră ridică semne de alertă
Transmiterea apare, de obicei, în spații unde există urme de rozătoare: depozite, cabane, ferme, magazii, zone rurale, locuri închise mult timp sau spații în care praful poate fi contaminat. Pe un vas de croazieră, ancheta trebuie să stabilească dacă a existat contact cu rozătoare, cu provizii contaminate sau cu zone unde particule infectate au putut ajunge în aer.
Hantavirusul nu seamănă cu gripa sau COVID-19 din punctul de vedere al transmiterii obișnuite. Nu se răspândește ușor prin simpla apropiere de o persoană bolnavă. Totuși, pe o navă aflată în larg, orice boală severă cu sursă neclară devine greu de gestionat, deoarece accesul la terapie intensivă, investigații și evacuare medicală este limitat.
Tocmai de aceea, decizia Capului Verde de a refuza debarcarea a fost prezentată ca măsură de precauție. Reuters notează că autoritățile au invocat protejarea sănătății publice, deși OMS a transmis că riscul pentru populația largă rămâne scăzut.
Simptomele care pot deveni periculoase
În faza inițială, hantavirusul poate semăna cu o viroză: febră, oboseală accentuată, dureri musculare, dureri de cap, greață, vărsături, diaree sau dureri abdominale. În formele pulmonare severe, pot apărea tuse, dificultăți de respirație și acumulare de lichid în plămâni.
CDC descrie sindromul pulmonar cu hantavirus ca o boală severă, care poate progresa rapid. Datele de supraveghere din Statele Unite arată că, până la finalul anului 2023, au fost raportate 890 de cazuri confirmate de boală cu hantavirus din 1993, iar 35% au fost fatale.
Această rată nu înseamnă că orice persoană expusă la hantavirus moare sau dezvoltă formă severă. Multe riscuri depind de tipul virusului, doza de expunere, starea generală a pacientului și rapiditatea îngrijirii medicale. Dar explică de ce autoritățile tratează focarul de pe vas cu prudență maximă.
Există tratament sau vaccin?
Pentru hantavirus nu există un tratament antiviral standard folosit pe scară largă pentru toate formele bolii și nu există vaccin disponibil pentru utilizare generală în multe țări. Îngrijirea se bazează pe tratament de susținere: oxigen, monitorizare, hidratare, suport respirator, tratamentul complicațiilor și internare rapidă în cazurile severe.
În sindromul pulmonar cu hantavirus, diferența poate fi făcută de accesul rapid la terapie intensivă. Pacienții cu dificultăți de respirație au nevoie de monitorizare atentă și, uneori, de ventilație mecanică. În formele renale, pot fi necesare tratament pentru insuficiența renală acută și, în cazuri severe, dializă.
Cât de mare este riscul pentru România
Pentru România, cazul MV Hondius nu reprezintă, în acest moment, un risc direct pentru populație. Vorbim despre un posibil focar pe o navă aflată în Atlantic, investigat de autorități internaționale. Nu există un semnal public că persoane din România ar fi fost expuse sau că ar exista o legătură cu teritoriul românesc.
Totuși, hantavirusurile nu sunt complet străine de Europa. ECDC a raportat pentru 2023 un total de 1.885 de cazuri de infecție cu hantavirus în 28 de țări UE/SEE, cu o rată de 0,4 cazuri la 100.000 de locuitori. Finlanda și Germania au raportat peste 60% dintre cazuri.
În sud-estul Europei, infecția este rară, dar prezentă. O analiză publicată în 2023 despre infecțiile cu hantavirus în țările din Europa de Sud-Est notează că boala poate provoca febră hemoragică cu sindrom renal, sindrom cardiopulmonar și complicații precum boală cronică de rinichi sau hipertensiune secundară. Autorii subliniază că diagnosticul rapid contează deoarece nu există vaccin aprobat sau tratament specific.
Pentru România, literatura medicală descrie cazuri rare, iar un studiu pediatric publicat în 2023 menționează că România a înregistrat 23 de cazuri între 2015 și 2019, potrivit datelor ECDC citate de autori.
Unde poate apărea expunerea în România
Riscul cel mai plauzibil în România nu ține de croaziere, ci de contactul cu rozătoare în gospodării, cabane, ferme, depozite, anexe, hambare, poduri, beciuri sau locuințe rurale închise mult timp. Activitățile care ridică praful din spații contaminate pot crește riscul dacă există urme de rozătoare.
Atenție mai mare ar trebui să aibă persoanele care curăță magazii sau case nelocuite, lucrătorii agricoli, silvici, militarii, vânătorii, persoanele care campează, cei care dorm în cabane vechi și oamenii care manipulează lemne, furaje sau materiale depozitate în locuri accesibile șoarecilor.
CDC recomandă evitarea măturării sau aspirării uscate a excrementelor de rozătoare, deoarece aceste gesturi pot ridica particule contaminate în aer. Zonele trebuie aerisite, iar urmele de rozătoare trebuie umezite cu soluție dezinfectantă înainte de curățare.
Ce trebuie făcut dacă apar simptome după expunere
O persoană care a curățat un spațiu cu urme de rozătoare și dezvoltă febră, dureri musculare, oboseală severă, greață, dureri abdominale sau dificultăți de respirație ar trebui să contacteze rapid medicul și să menționeze expunerea. Această informație poate orienta investigațiile.
Dificultatea de respirație, senzația de apăsare în piept, confuzia, scăderea tensiunii sau agravarea bruscă a stării generale cer evaluare de urgență. Hantavirusul este rar, dar formele severe pot evolua rapid, iar întârzierea îngrijirii medicale crește riscul.
Cum poate fi redus riscul
Prevenirea se bazează pe reducerea contactului cu rozătoarele și cu urmele lor. În locuințe și anexe, crăpăturile trebuie astupate, mâncarea trebuie păstrată în recipiente închise, gunoiul trebuie eliminat regulat, iar hrana pentru animale nu trebuie lăsată la liber. Spațiile închise mult timp trebuie aerisite înainte de curățare.
Pentru cabane, case de vacanță sau magazii, curățarea trebuie făcută cu mănuși, mască de protecție în situații cu praf și dezinfectant. Excrementele de rozătoare nu trebuie măturate uscat. Suprafețele contaminate se umezesc întâi cu dezinfectant, se lasă câteva minute, apoi se curăță cu materiale de unică folosință.
Pe nave, hoteluri, pensiuni sau spații turistice, prevenirea ține de controlul rozătoarelor, depozitarea corectă a alimentelor, inspecții regulate și igienizarea spațiilor tehnice. Focarul de pe MV Hondius arată cât de repede o problemă rară poate deveni criză logistică atunci când apare într-un mediu închis și izolat.
Ce trebuie reținut
Cazul MV Hondius este unul grav, dar nu trebuie confundat cu o amenințare largă pentru populație. Trei persoane au murit, mai multe sunt bolnave, iar nava a primit interdicție de debarcare în Capul Verde până la clarificarea riscului sanitar. OMS și autoritățile implicate investighează sursa, confirmarea cazurilor și modul de evacuare medicală.
Hantavirusul este transmis în principal de rozătoare și nu se răspândește ușor între oameni. Totuși, formele severe pot afecta plămânii, inima sau rinichii, iar boala poate fi fatală. Pentru România, riscul direct legat de vasul de croazieră pare scăzut, dar expunerea la rozătoare în gospodării, cabane, ferme sau spații închise rămâne scenariul de care oamenii trebuie să țină cont.
Cea mai bună protecție nu este panica, ci igiena corectă, controlul rozătoarelor și prezentarea rapidă la medic dacă apar simptome după o expunere suspectă.
