Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Sistemul sanitar public ar putea trece printr-una dintre cele mai importante campanii de recrutare din ultimii ani. Ministerul Sănătății intenționează să deblocheze 7.621 de posturi vacante din spitalele de stat, după ce managerii unităților medicale au transmis că deficitul de personal afectează tot mai multe secții și servicii medicale.
Decizia vine într-o perioadă dificilă pentru sistemul de sănătate, în care sindicatele din domeniu amenință cu declanșarea grevei generale, pe fondul nemulțumirilor legate de condițiile de muncă și lipsa personalului.
Mii de posturi pentru asistenți medicali și medici
Cele mai multe dintre posturile care ar urma să fie scoase la concurs sunt destinate asistenților medicali. Aproximativ 3.000 de locuri sunt prevăzute pentru această categorie de personal, unde multe spitale reclamă dificultăți în acoperirea turelor și asigurarea continuității serviciilor medicale.
În același timp, aproape 1.900 de posturi sunt rezervate medicilor, autoritățile încercând astfel să reducă lipsurile existente în spitalele publice.
Posturile ar urma să fie distribuite în funcție de necesarul real transmis de managerii unităților sanitare, după evaluarea deficitului de personal din fiecare spital.
Specialitățile unde lipsa medicilor este cea mai mare
Autoritățile speră ca această măsură să contribuie la reducerea deficitului din domenii medicale esențiale, unde lipsa specialiștilor pune presiune pe activitatea spitalelor.
Printre specialitățile unde există nevoi importante se află medicina de urgență, anestezia și terapia intensivă, cardiologia și neurologia.
Interesul pentru ocuparea acestor locuri există, având în vedere că în ultimul an peste 5.000 de medici au susținut examenul de specialitate. Cu toate acestea, problema principală rămâne distribuția personalului medical, mai ales în spitalele din orașele mici și în zonele mai puțin atractive pentru tinerii specialiști.
Medicii tineri ar merge în orașe mici, dar cer echipe complete
Președinta Colegiului Medicilor din România, Cătălina Poiană, spune că tinerii medici nu resping ideea de a lucra în spitale din localități mai mici, însă au nevoie de condiții care să le permită să ofere servicii medicale de calitate.
„Din discuțiile noastre și din felul în care am discutat cu colegii noștri mai tineri, nu, exclud posibilitatea sau dorința de a merge în aceste zone în spitale mai mici în orașe mai mici.
Dar își doresc foarte mult că în acele la acele locuri de muncă să aibă, în afară de infrastructură, care în multe zone începe să se îmbunătățească, dar să aibă echipe de medici pentru că suntem într-o perioadă să zic așa a medicinei în care medicul de unul singur nu poate să asigure calitatea actului medical și este nevoie de completarea echipelor medicale, pentru abordare corectă a unui act medical de calitate.”
Potrivit acesteia, infrastructura medicală este importantă, dar nu suficientă. Medicii au nevoie de colective complete pentru a putea gestiona cazurile complexe și pentru a evita situațiile în care un singur specialist trebuie să acopere toate responsabilitățile unei secții.
Spitalele reclamă probleme și la nivelul asistenților medicali
Deficitul nu se limitează la medici. Probleme importante există și în rândul personalului mediu sanitar.
În fiecare an, peste 15.000 de absolvenți termină cele peste 240 de școli postliceale sanitare din România, însă numeroase spitale spun că întâmpină dificultăți atunci când încearcă să ocupe posturile disponibile.
Președintele Ordinului Asistenților Medicali, Mircea Timofte, atrage atenția asupra diferențelor de pregătire dintre absolvenți.
„Cred că țara e plină de absolvenți de postliceală, nu știu dacă și de asistenți medicali, mulți dintre ei au o pregătire foarte slabă. Nu vreau să generalizez.
Sunt foarte mulți absolvenți care vin cu note mari și la concursurile pentru ocuparea posturilor vacante iau note chiar de la 0.
Foarte mulți abia reușesc să își acopere posturile atunci când spitalele scot locurile la concurs.”
Acesta subliniază că numărul absolvenților nu reprezintă singurul criteriu important, fiind necesară și o pregătire profesională corespunzătoare pentru ca aceștia să poată face față cerințelor din spitale.
Memorandumul pentru deblocarea posturilor este în procedură de aprobare
Cele 7.621 de posturi propuse pentru deblocare reprezintă necesarul calculat pe baza solicitărilor venite din partea unităților medicale.
Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a declarat că documentul necesar aprobării este deja în circuitul de avizare și că există șanse ca acesta să fie adoptat.
„Acest memorandum are 10 avizatori, de la MAPN la MAI, UAT-uri, Academia Română, deci toți cei care au rețele proprii trebuie să avizeze.
Memorandumul a plecat pe circuit, sper să le avem săptămâna viitoare.
Am vorbit cu prim-ministrul despre memorandum și am convenit să îl promovăm și sunt șanse bune să fie aprobat.”
După obținerea tuturor avizelor, posturile ar putea fi scoase la concurs în spitalele care au transmis necesarul de personal.
România are diferențe uriașe în distribuția medicilor
Problema deficitului de personal medical este amplificată de distribuția inegală a medicilor în teritoriu.
Un studiu realizat în 2023 de Colegiul Medicilor din România arată diferențe majore între județe. În Călărași și Ilfov există aproximativ un medic la 1.000 de locuitori, în timp ce în București media ajunge la aproximativ șapte medici la mia de locuitori.
Datele evidențiază dezechilibrul dintre marile centre universitare și zonele în care spitalele întâmpină cele mai mari dificultăți în atragerea personalului medical.
Deblocarea celor peste 7.600 de posturi ar putea reprezenta un pas important pentru reducerea deficitului, însă specialiștii avertizează că problema distribuției medicilor și a asistenților medicali va necesita soluții pe termen lung.
Sursa: Sibiu100
