Din cuprinsul articolului
Cu 98 de voturi pentru și două abțineri, Senatul a adoptat, luni, proiectul care prevede că activitatea de gardă desfășurată de personalul medical în unitățile sanitare publice va fi luată în calculul vechimii în muncă și în specialitate.
Propunerea legislativă completează Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și Legea nr. 53/2003 – Codul muncii în vederea reglementării explicite a modului de calcul al vechimii în muncă pentru personalul medical care efectuează gărzi cu durata de cel puțin 24 de ore. Se introduce o normă derogatorie clară, prin care fiecare zi calendaristică acoperită integral de activitatea de gardă este considerată zi distinctă de vechime în muncă.
„Activitatea de gardă desfășurată de personalul medical în unitățile sanitare publice, organizată potrivit reglementărilor legale speciale privind timpul de muncă și efectuarea gărzilor, constituie timp de muncă.
Gărzile vor fi considerate vechime în activitate
Orele de gardă care, potrivit reglementărilor legale în vigoare, fac parte din durata normală a timpului de muncă sau sunt efectuate în completarea acesteia și sunt compensate conform legii se valorifică la stabilirea vechimii în muncă și, după caz, în specialitate, potrivit regulilor generale aplicabile raporturilor de muncă”, prevede actul normativ, potrivit Agerpres.
De asemenea, orele de gardă suplimentare, efectuate în baza unui contract individual de muncă distinct sau a unui act adițional, se valorifică la stabilirea vechimii în muncă și în specialitate în măsura și în condițiile prevăzute de legislația muncii aplicabilă muncii suplimentare.
Modalitatea de evidență, organizare și efectuare a activității de gardă, precum și regulile de valorificare a acesteia din perspectiva vechimii în muncă și în specialitate se stabilesc potrivit reglementărilor legale speciale în vigoare.
Norme în acord cu Codul Muncii
Aceste prevederi nu instituie derogări de la regimul juridic general al timpului de muncă, al muncii suplimentare și al timpului de odihnă și nu aduc atingere drepturilor și obligațiilor stabilite de legislația muncii.
Potrivit senatorului AUR Cătălin Silegeanu, proiectul stabilește modul în care activitatea de gardă din unitățile sanitare publice este luată în calcul la vechimea în muncă și, după caz, în specialitate. „Inițiativa pornește dintr-o revendicare profesională întrucât vechimea se raportează la zile lucrate fără să se considere volumul real de ore, ceea ce duce la o subevaluare a activității desfășurate în gărzi”, a explicat el.
Silegeanu a precizat că actul normativ „vizează exclusiv corectarea modului de valorificare a orelor de gardă în parcursul profesional, nu modifică regimul timpului de muncă sau al repausului și nu generează costuri suplimentare întrucât gărzile sunt deja renumerate de stat’. ‘Efectul se produce la nivelul vechimii și al drepturilor asociate acesteia, inclusiv în ceea ce privește evoluția profesională și pensia prin aducerea în acord a normei juridice cu realitatea muncii desfășurate în unitățile sanitare”, a subliniat senatorul.
Senatul este primul for legislativ sesizat, Camera Deputaților este decizională.
Gărzi de 30 de ore în spitalele românești
De menționat că în ultimii ani tot mai multe cadre medicale s-au îmbolnăvit sau chiar și-au pierdut viața din cauza gărzilor epuizante.
În timp ce în majoritatea statelor europene durata unei gărzi medicale este limitată la 12 ore, în România medicii pot fi obligați să lucreze continuu până la 30 de ore sau chiar mai mult.
Spre deosebire de România, în majoritatea statelor europene durata gărzilor este strict reglementată, tocmai pentru a preveni suprasolicitarea personalului medical.
