Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Virusul West Nile face victime și în România. Până pe 2 septembrie 2026 au fost raportate 58 de cazuri, dintre care 47 confirmate, iar trei persoane au murit. Aproape jumătate dintre îmbolnăviri au fost înregistrate în București, însă virusul a fost depistat în numeroase județe din țară. Bilanțul raportat până acum este deja mai mare decât numărul de cazuri locale înregistrate în România pe întreg parcursul anului 2025, iar perioada de transmitere nu s-a încheiat. Cei mai expuși formelor grave sunt vârstnicii și persoanele cu anumite boli cronice.
Un virus transmis prin înțepătura țânțarilor provoacă din nou îngrijorare în Europa și Statele Unite, iar România nu este ocolită.
La începutul lunii septembrie, autoritățile americane au anunțat primul deces din acest an provocat de West Nile în Chicago, într-un sezon în care sute de persoane au fost infectate în SUA.
Dar cifrele publicate chiar acum de autoritățile sanitare române arată că virusul circulă intens și la noi.
Potrivit celui mai recent bilanț al Institutului Național de Sănătate Publică, prezentat de AGERPRES, în perioada 3 iunie – 2 septembrie 2026 au fost înregistrate 58 de cazuri de infecție cu virusul West Nile.
Dintre acestea, 47 au fost confirmate de laborator, iar 11 sunt considerate probabile.
Și există deja victime.
Trei persoane au murit, toate fiind vârstnice și având și alte probleme de sănătate. Unul dintre decese a fost raportat în ultima săptămână.
Bucureștiul concentrează aproape jumătate dintre cazuri
Cea mai afectată zonă este, de departe, Capitala.
Din cele 58 de îmbolnăviri raportate până pe 2 septembrie, 25 au fost înregistrate în București.
Asta înseamnă aproximativ 43% din totalul cazurilor raportate la nivel național.
Pe locul următor se află Ilfov, cu șase cazuri, urmat de Călărași și Giurgiu, cu câte patru.
Infecții au mai fost raportate în Argeș, Bihor, Brăila, Botoșani, Cluj, Galați, Harghita, Ialomița, Iași, Mureș, Satu Mare, Suceava, Teleorman și Vaslui.
În cazul raportat în Harghita, expunerea ar fi avut loc în altă țară, însă cazul a fost atribuit județului de rezidență.
Datele arată și că 42 dintre cele 58 de persoane infectate provin din mediul urban, iar 28 sunt femei.
Cele mai multe îmbolnăviri sunt la persoanele trecute de 50 de ani
Virusul poate infecta persoane de orice vârstă, iar în acest sezon a fost identificat inclusiv la adolescenți și adulți tineri.
Cele mai multe cazuri din România sunt însă concentrate la vârste mai înaintate.
Distribuția raportată de INSP este:
- 15-19 ani: 1 caz;
- 20-29 de ani: 4 cazuri;
- 30-39 de ani: 3 cazuri;
- 40-49 de ani: 6 cazuri;
- 50-59 de ani: 12 cazuri;
- 60-69 de ani: 15 cazuri;
- 70-79 de ani: 10 cazuri;
- cel puțin 80 de ani: 7 cazuri.
Prin urmare, 44 dintre cele 58 de cazuri au apărut la persoane de cel puțin 50 de ani.
Vârsta este relevantă mai ales pentru riscul de complicații neurologice.
Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor – ECDC arată că vârstnicii și persoanele imunocompromise prezintă o probabilitate mai mare de a dezvolta forma neuroinvazivă a infecției.
România a depășit deja bilanțul întregului sezon 2025
Creșterea din acest an devine mai vizibilă atunci când cifrele sunt comparate cu sezonul precedent.
Conform datelor istorice ECDC, în întregul sezon 2025 România a raportat 49 de cazuri locale de infecție cu West Nile.
Până la 2 septembrie 2026, bilanțul INSP ajunsese deja la 58 de cazuri confirmate și probabile.
Comparațiile trebuie făcute cu o anumită precauție deoarece raportările pot fi actualizate și sistemele de supraveghere pot folosi momente diferite de consolidare a datelor, dar tendința actuală arată clar o activitate importantă a virusului în România.
Iar sezonul nu s-a încheiat.
ECDC precizează că cele mai multe infecții umane cu West Nile din Europa apar între iulie și septembrie, când țânțarii sunt activi.
România este printre țările europene cu răspândire importantă a virusului
Problema nu este exclusiv românească.
Datele europene din 26 august arătau 877 de cazuri locale de West Nile în 15 țări europene.
Cele mai multe erau raportate în Italia – 428 – și Grecia – 222. România figura atunci cu 45 de cazuri în baza ECDC, înaintea actualizării mai recente publicate de INSP.
Din punctul de vedere al numărului de regiuni afectate, România era pe locul al treilea, cu 15 zone, după Italia și Grecia. ECDC actualizează săptămânal situația West Nile din Europa.
Instituția europeană avertizase încă din august că transmiterea virusurilor purtate de țânțari se extinde către noi regiuni și că vârful sezonului West Nile apare de regulă în august și începutul lunii septembrie.
Cum ajunge virusul West Nile la oameni
Virusul circulă în natură în principal între păsări și țânțari.
Țânțarul înțeapă o pasăre infectată, preia virusul și îl poate transmite ulterior unei persoane sau unui alt mamifer.
În Europa, principalii vectori sunt în special țânțarii din speciile Culex pipiens și Culex modestus, potrivit ECDC.
Așadar, West Nile nu trebuie confundat cu bolile asociate în principal țânțarului-tigru asiatic. Aedes albopictus poate fi competent pentru virus în condiții experimentale, dar ECDC îl consideră de importanță mult mai redusă pentru transmiterea West Nile în Europa.
Oamenii și celelalte mamifere sunt în general considerați „gazde terminale”: nivelul virusului din sângele lor nu este de obicei suficient pentru ca un alt țânțar să se infecteze și să continue ciclul.
Virusul nu se transmite prin contact obișnuit între oameni, prin atingere, tuse sau strănut.
Au fost descrise însă situații rare de transmitere prin transfuzie de sânge, transplant de organe și alte căi speciale.
8 din 10 oameni infectați nu au niciun simptom
Una dintre particularitățile West Nile este faptul că majoritatea persoanelor nu știu niciodată că au fost infectate.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, aproximativ 80% dintre infecții sunt asimptomatice.
Aproximativ 20% dintre persoanele infectate pot dezvolta așa-numita febră West Nile.
Simptomele pot include:
- febră;
- dureri de cap;
- oboseală;
- dureri musculare și articulare;
- greață sau vărsături;
- erupții pe piele;
- stare generală alterată;
- uneori dureri oculare.
Perioada de incubație este, în general, de 3 până la 14 zile după infectare.
Pentru cei mai mulți oameni simptomatici, boala rămâne ușoară și se vindecă fără complicații majore.
Mai puțin de 1% dezvoltă forma care atacă sistemul nervos
Pericolul real apare atunci când virusul ajunge la sistemul nervos central.
Mai puțin de 1% dintre persoanele infectate dezvoltă boală neuroinvazivă West Nile, dar aceasta poate avea consecințe grave.
Poate provoca:
- meningită;
- encefalită;
- paralizie flască acută;
- tulburări severe de conștiență;
- convulsii;
- comă.
Semnele de alarmă includ febră mare, durere de cap severă, rigiditatea cefei, dezorientare, confuzie, tremor, slăbiciune musculară sau paralizie.
ECDC estimează că mortalitatea în rândul pacienților care dezvoltă forma neuroinvazivă poate ajunge până la 17%.
Cine are cel mai mare risc de complicații
Boala neurologică poate apărea la orice vârstă, dar probabilitatea crește la persoanele în vârstă.
ECDC enumeră printre factorii asociați formelor severe:
- vârsta înaintată;
- imunosupresia;
- hipertensiunea arterială;
- diabetul;
- bolile renale;
- anumite afecțiuni hematologice;
- unele boli oncologice.
În România, faptul că toate cele trei persoane decedate în actualul sezon erau vârstnice și aveau comorbidități este în concordanță cu acest profil de risc.
Nu există vaccin pentru oameni și nici tratament antiviral specific
Pentru West Nile nu există în prezent un vaccin aprobat pentru oameni.
Nu există nici un medicament antiviral specific care să elimine virusul.
În formele ușoare se tratează simptomele, în timp ce cazurile neurologice severe pot necesita spitalizare, perfuzii, monitorizare și, uneori, suport respirator sau alte măsuri de terapie intensivă.
Din acest motiv, prevenirea înțepăturilor de țânțari rămâne principala metodă de protecție.
Ce recomandă INSP românilor
În contextul creșterii numărului de cazuri, specialiștii INSP recomandă:
- purtarea hainelor cu mâneci lungi și a pantalonilor lungi atunci când expunerea la țânțari este mare;
- folosirea repelentelor împotriva țânțarilor;
- utilizarea insecticidelor în locuință sau în jurul acesteia;
- instalarea plaselor de protecție la ferestre;
- eliminarea bălților și a apei stagnante din apropierea locuinței;
- golirea recipientelor în care se acumulează apă;
- îndepărtarea gunoiului menajer și a obiectelor care pot deveni locuri de reproducere pentru țânțari.
Recomandările au fost reiterate de INSP odată cu publicarea celui mai nou bilanț național.
O găleată, o jardinieră, o tavă aflată sub ghiveci sau orice alt recipient în care apa rămâne mai multe zile poate deveni un loc de reproducere pentru țânțari.
Simptomele neurologice necesită evaluare rapidă
O febră sau o durere de cap după o înțepătură de țânțar nu înseamnă automat infecție West Nile.
În această perioadă circulă numeroase infecții, iar manifestările ușoare sunt nespecifice.
Situația se schimbă însă dacă apar confuzie, dezorientare, dureri foarte puternice de cap, rigiditatea cefei, convulsii, slăbiciune musculară importantă sau pierderea stării de conștiență.
Acestea pot indica afectarea sistemului nervos și necesită evaluare medicală urgentă.
Atenția trebuie să fie cu atât mai mare la persoanele vârstnice, imunodeprimate sau cu boli cronice.
Iar actualul bilanț arată că West Nile nu este în România doar un risc teoretic: până la începutul lunii septembrie, virusul a fost deja asociat cu 58 de îmbolnăviri și trei decese, iar perioada în care țânțarii pot transmite infecția continuă.
