Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Vitamina B12 este indispensabilă pentru organism, dar în ultimii ani a intrat într-o zonă de discuție mai complicată. Pe de o parte, deficitul poate provoca anemie, oboseală, tulburări neurologice, amorțeli, probleme de memorie și, în cazuri netratate, leziuni nervoase greu de reversat. Pe de altă parte, mai multe studii au analizat dacă un aport foarte mare de B12 sau valori persistent crescute în sânge pot fi asociate cu un risc mai mare de cancer ori cu evoluții mai severe la pacienți deja diagnosticați.
Mesajul nu este că vitamina B12 declanșează cancerul. Nici că oamenii trebuie să evite alimentele care o conțin. Mesajul este mult mai nuanțat: organismul are nevoie de B12 în cantitate potrivită, iar suplimentele în doze mari, luate ani întregi fără indicație medicală, nu sunt automat benefice. În același timp, o valoare foarte mare a B12 în analize, mai ales la o persoană care nu ia suplimente, nu ar trebui ignorată.
Ahmed Elbediwy și Nadine Wehida, de la Kingston University, subliniază că B12 este necesară pentru viață, dar că excesul sau valorile crescute neexplicate trebuie interpretate medical, nu după reclame la suplimente.
Ce face vitamina B12 în organism
Vitamina B12, numită și cobalamină, participă la formarea globulelor roșii, funcționarea sistemului nervos și sinteza ADN-ului. Fiecare celulă care se divide are nevoie de mecanisme corecte de copiere și reparare a ADN-ului, iar B12 intră în aceste procese.
National Institutes of Health arată că B12 se găsește în mod natural în alimente de origine animală, precum pește, carne, ouă și lactate. Nu este prezentă natural în plante, dar unele cereale, drojdii nutriționale sau produse vegetale pot fi fortificate. Deficitul poate apărea și la persoane care mănâncă suficient, dacă absorbția este afectată de vârstă, gastrită atrofică, anemie pernicioasă, chirurgie digestivă, boală celiacă, Crohn sau tratamente folosite pe termen lung, precum metformin ori inhibitori de pompă de protoni.
Deficitul nu trebuie tratat superficial. Poate provoca anemie megaloblastică, oboseală, paloare, palpitații, glosită, scădere în greutate, infertilitate și simptome neurologice, inclusiv furnicături sau amorțeli în mâini și picioare. NIH atrage atenția că simptomele neurologice pot apărea chiar și fără anemie, iar diagnosticul timpuriu contează pentru a evita leziuni ireversibile.
Cine are risc mai mare de deficit
Persoanele vegane au cel mai clar risc alimentar, deoarece B12 vine aproape exclusiv din produse animale sau alimente fortificate. Vegetarienii care consumă puține lactate sau ouă pot avea, la rândul lor, aport insuficient. Vârstnicii pot avea probleme de absorbție, chiar dacă dieta pare bună.
Mayo Clinic notează că majoritatea oamenilor obțin destulă B12 dintr-o dietă echilibrată, dar suplimentele pot fi utile pentru vârstnici, persoanele vegetariene sau vegane și cei cu afecțiuni care împiedică absorbția nutrienților, cum ar fi boala celiacă sau boala Crohn.
Așadar, problema nu este suplimentarea atunci când există nevoie reală. Problema apare când B12 este luată în doze mari, pe termen lung, fără deficit demonstrat și fără sfat medical, doar pentru energie, imunitate, „anti-aging” sau prevenirea cancerului.
De unde vine legătura cu cancerul
Vitamina B12 participă la sinteza ADN-ului și la diviziunea celulară. Când nivelurile sunt prea mici, pot apărea erori în procesele celulare. Pe termen lung, aceste erori pot fi relevante pentru riscul unor boli, inclusiv anumite cancere. De aceea, deficitul de B12 trebuie corectat.
B12 susține creșterea celulară în general, nu doar funcționarea celulelor sănătoase. Dacă există celule precanceroase sau canceroase, se pune întrebarea dacă un mediu foarte bogat în nutrimente care sprijină proliferarea ar putea favoriza, în anumite condiții, evoluția lor. Aceasta este o ipoteză biologică discutată de cercetători, dar greu de demonstrat direct la oameni.
Un studiu caz-control realizat în Vietnam, publicat în Nutrition and Cancer, a găsit o asociere în formă de U între aportul de vitamina B12 și riscul general de cancer: atât aporturile mici, cât și cele mari au fost asociate cu risc crescut. Autorii au precizat că acest tip de studiu poate identifica asocieri, nu poate demonstra cauză și efect.
Suplimentele cu doze mari nu au demonstrat protecție generală împotriva cancerului
Mulți oameni iau vitamine din complexul B cu ideea că își protejează organismul. Cercetările nu susțin însă clar ideea că dozele mari de vitamine B reduc riscul general de cancer sau mortalitatea prin cancer.
O meta-analiză publicată în 2016, care a analizat studii randomizate, a concluzionat că suplimentarea cu vitamine B nu a avut efect semnificativ asupra incidenței cancerului, deceselor prin cancer sau mortalității totale. Autorii au găsit o asociere cu risc mai mic de melanom, dar nu un efect protector general pentru cancere.
Mai mult, un studiu publicat în Journal of Clinical Oncology în 2017 a raportat că folosirea pe termen lung a suplimentelor individuale cu vitamina B6 și B12, nu a multivitaminelor obișnuite, a fost asociată cu o creștere de 30-40% a riscului de cancer pulmonar la bărbați. Riscul a fost mai mare la fumători și la doze ridicate.
Acest studiu este observațional, deci nu dovedește că suplimentele au cauzat cancerul. Totuși, este suficient pentru a susține o regulă simplă: megadozele de vitamine nu ar trebui luate preventiv, ani întregi, fără indicație clară.
De ce pacienții cu cancer pot avea nivelul de B12 crescut în sânge
Medicii au observat că unele persoane cu cancer au niveluri crescute de B12 în sânge. La prima vedere, acest lucru poate crea confuzie: este vitamina cauza sau boala modifică nivelul vitaminei?
O revizuire publicată în 2022 a analizat studiile umane despre B12 plasmatică mare și cancer și a concluzionat că nivelurile crescute apar adesea ca „epifenomen”, adică un semn care însoțește boala, fără să fie neapărat cauza ei. Autorii au discutat mai multe mecanisme posibile, inclusiv afectarea ficatului, inflamația și modificarea proteinelor care transportă B12 în sânge.
Un review sistematic publicat în 2024 a găsit, de asemenea, o asociere între B12 crescută și risc mai mare de cancer, cu rapoarte de risc variabile, dar a subliniat că dovezile privind mortalitatea sunt mai puțin consistente. Autorii au precizat că o B12 persistent crescută și neexplicată, peste 1.000 pg/L, merită evaluare medicală.
O explicație posibilă ține de ficat. Ficatul stochează cantități mari de B12. Când este afectat de boală, inflamație, metastaze sau alte procese, poate elibera mai multă B12 în sânge. O altă explicație este creșterea proteinelor care leagă B12, ceea ce poate ridica valorile din analize fără să însemne neapărat că toate celulele primesc sau folosesc mai multă vitamină.
B12 mare poate fi un marker, nu un verdict
Datele recente arată că B12 crescută poate avea valoare ca marker de prognostic în unele cancere. Un studiu publicat în 2026 în Cancer Research Communications a analizat pacienți cu cancer de colon și a comparat evoluția în funcție de nivelul B12. Pacienții cu B12 crescută, peste 1.000 pg/mL, au avut o supraviețuire mediană de 59,4 luni, comparativ cu 129,8 luni la cei cu nivel normal și 137,3 luni la cei cu nivel scăzut. Ei au avut și mai multe metastaze și stadii mai avansate la diagnostic.
Această asociere nu înseamnă că B12 a agravat cancerul. Poate reflecta o boală mai avansată, afectare hepatică, inflamație, schimbări metabolice sau alte procese legate de tumoră. Dar arată că o valoare neobișnuit de mare nu trebuie tratată ca „un exces inofensiv de vitamină”.
Un studiu de cohortă din asistența primară din Marea Britanie a găsit un risc mai mare de cancer în primul an la persoanele cu B12 foarte crescută, peste 1.000 pmol/L, comparativ cu cele cu valori normale. Și aici, interpretarea prudentă este că B12 mare poate fi un semnal de alarmă pentru o problemă nediagnosticată, nu dovada că vitamina a produs cancer.
Ce ar trebui să facă o persoană cu B12 mare la analize
Dacă o persoană ia suplimente cu B12, injecții sau multivitamine cu doze mari, o valoare crescută poate avea o explicație evidentă. În acest caz, medicul poate recomanda oprirea sau ajustarea suplimentului și repetarea analizei după o perioadă.
Dacă valoarea este mare și persoana nu ia suplimente, situația trebuie discutată cu medicul. Cauzele pot include boli hepatice, boli renale, inflamație, afecțiuni hematologice, unele cancere sau modificări ale proteinelor de transport. Nu înseamnă automat cancer, dar nici nu ar trebui ignorat.
Evaluarea depinde de simptome, vârstă, istoricul medical și analizele asociate. Medicul poate cere hemoleucogramă, teste hepatice, funcție renală, markeri inflamatori sau investigații suplimentare, dacă există motive clinice.
B12 din alimente nu e problematică pentru majoritatea oamenilor
Pentru cei mai mulți adulți, B12 din pește, carne, ouă, lapte, iaurt sau alimente fortificate nu ridică probleme. Este foarte greu să ajungi la un exces relevant doar din alimentație. Organismul absoarbe limitat B12 prin mecanisme dependente de factorul intrinsec, iar excesul alimentar nu are același sens ca administrarea de capsule cu sute sau mii de micrograme.
NIH arată că suplimentele obișnuite pot conține doze mult peste necesarul zilnic. Multivitaminele au de obicei 5-25 mcg de B12, suplimentele de complex B pot avea 50-500 mcg, iar unele produse doar cu B12 ajung la 500-1.000 mcg. Absorbția procentuală scade mult la doze mari, dar asta nu transformă automat megadozele în alegeri utile.
Necesarul zilnic pentru adulți este mult mai mic, de aproximativ 2,4 mcg pe zi, conform NIH. Dozele mari pot fi justificate medical în deficit, malabsorbție sau anemie pernicioasă, dar nu trebuie confundate cu prevenția generală.
De ce veganii nu ar trebui să se sperie
Persoanele care nu consumă produse animale au nevoie de surse sigure de B12, fie din alimente fortificate, fie din suplimente în doze potrivite.
Deficitul de B12 este o problemă reală în dietele vegane prost planificate. O revizuire din 2022 despre persoanele care aleg diete pe bază de plante a subliniat importanța B12 pentru prevenirea deficitului și a complicațiilor neurologice.
Pentru vegani, întrebarea nu este dacă să evite B12, ci ce formă, ce doză și ce monitorizare sunt potrivite. Medicul poate recomanda schema în funcție de dietă, analize și simptome.
Ce simptome pot indica deficit de B12
Deficitul se poate instala lent. Simptomele pot fi puse greșit pe seama stresului, vârstei sau lipsei de somn. Semnele care merită investigate includ oboseală persistentă, slăbiciune, paloare, palpitații, limbă dureroasă sau roșie, amorțeli, furnicături, mers nesigur, dificultăți de concentrare, ceață mentală, iritabilitate, depresie sau tulburări de memorie.
La vârstnici, deficitul poate fi ratat ușor, deoarece simptomele neurologice și cognitive se suprapun cu alte probleme. La persoanele care iau metformin sau tratamente gastrice pe termen lung, verificarea periodică poate fi utilă, la indicația medicului.
Tratamentul este, de obicei, eficient dacă este început la timp. Poate include suplimente orale, forme sublinguale, spray nazal sau injecții, în funcție de cauză și severitate.
Mesajul corect: nici deficit, nici megadoze fără motiv
Vitamina B12 nu trebuie demonizată. Este necesară pentru sânge, nervi și ADN. Deficitul poate fi grav, iar persoanele cu risc trebuie testate și tratate. Dar ideea că o vitamină utilă devine automat mai bună în doze uriașe este greșită.
Cancerul nu poate fi prevenit prin încărcarea organismului cu o singură vitamină. Prevenția reală înseamnă renunțare la fumat, alcool redus, greutate sănătoasă, mișcare, alimentație cu legume, fructe, leguminoase, cereale integrale și proteine de calitate, protecție solară, vaccinare când este indicată și screeninguri făcute la timp.
Pentru B12, ținta este echilibrul. Dacă ai risc de deficit, testează și corectează. Dacă iei megadoze fără indicație, discută cu medicul. Dacă ai B12 foarte mare în analize și nu iei suplimente, cere evaluare.
