Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Un nou studiu arată că vitamina D ar putea ajuta la prevenirea diabetului de tip 2, dar doar la persoanele cu anumite variante genetice. Descoperirea deschide drumul către prevenție personalizată.
În ultimii ani, vitamina D a fost intens studiată nu doar pentru rolul său în sănătatea oaselor, ci și pentru posibila legătură cu diabetul de tip 2.
Vitamina D și diabetul: descoperirea care ar putea schimba prevenția bolii în funcție de gene
Un nou studiu publicat în Jama Network Open aduce însă o nuanță importantă: efectul său preventiv nu este universal, ci depinde de genetică.
Cercetarea arată că persoanele cu prediabet care au anumite variații ale genei receptorului de vitamina D pot reduce semnificativ riscul de a dezvolta diabet dacă iau suplimente de vitamina D.
După cum explică cercetătorii citați în studiu:
„Vitamina D ar putea ajuta la întârzierea sau prevenirea diabetului, dar numai la persoanele cu anumite variații genetice ale receptorului său”.
Un risc redus, dar doar pentru unii
Vitamina D care circulă în sânge este transformată în forma sa activă în organism înainte de a se lega de receptorul vitaminei D, o proteină care ajută celulele să răspundă la vitamină.
Potrivit larazon.es, cercetătorii s-au întrebat dacă diferențele genetice ale acestui receptor ar putea explica de ce unii oameni beneficiază de vitamina D, în timp ce alții nu.
Celulele producătoare de insulină din pancreas posedă receptori pentru vitamina D, ceea ce sugerează că această vitamină ar putea influența eliberarea de insulină și controlul glicemiei.
Studiul, realizat pe mii de adulți cu prediabet, a descoperit că cei cu anumite variante genetice au avut un risc cu aproximativ 19% mai mic de a dezvolta diabet atunci când au primit doze zilnice de vitamina D.
În schimb, persoanele fără aceste variații genetice nu au avut aceleași beneficii, chiar dacă au luat suplimente în doze similare.
Cu alte cuvinte, aceeași vitamină poate avea efecte diferite în funcție de „programarea” biologică a fiecărei persoane.
De ce contează receptorul de vitamina D
Vitamina D acționează în organism prin intermediul unui receptor specific, prezent inclusiv în celulele care produc insulină. Acest receptor ajută la reglarea glicemiei și a răspunsului la insulină.
Cercetătorii cred că variațiile genetice pot influența modul în care organismul „citește” semnalul vitaminei D, explicând de ce unele persoane răspund mai bine la suplimentare decât altele.
Un pas spre prevenție personalizată
Descoperirea nu înseamnă că vitamina D este un „tratament universal” împotriva diabetului. Dimpotrivă, specialiștii atrag atenția că nu este recomandat ca oamenii să ia doze mari fără recomandare medicală.
Totuși, cercetarea deschide o direcție importantă: prevenția personalizată bazată pe genetică.
Unul dintre autorii studiului subliniază această idee astfel:
„Am putea ajunge să identificăm pacienții care au cel mai mare beneficiu de pe urma suplimentării cu vitamina D printr-un simplu test genetic” .
Concluziile studiului
Autorii avertizează că aceste descoperiri nu implică faptul că oamenii ar trebui să înceapă să ia singuri doze mari de vitamina D pentru a preveni diabetul. Ghidurile actuale recomandă 600 UI zilnic pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 1 și 70 de ani și 800 UI zilnic pentru cei peste 70 de ani.
Administrarea unei cantități prea mari de vitamina D poate fi dăunătoare și a fost asociată cu un risc crescut de căderi și fracturi la adulții în vârstă. Sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege mai bine care persoane ar putea beneficia de o doză zilnică mai mare.
Vitamina D rămâne un element esențial pentru sănătate, dar rolul său în prevenirea diabetului nu este același pentru toți. Pentru unii oameni, poate fi un sprijin real în reducerea riscului de boală. Pentru alții, efectul poate fi minim.
Direcția clară a științei este însă spre viitorul medicinei personalizate, unde genele vor decide tot mai mult ce funcționează și ce nu pentru fiecare organism în parte.
