Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Un nutrient pe care îl consumăm frecvent din fructe și legume ar putea influența una dintre reacțiile chimice care au loc în stomac după masă. Un nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea Waterloo sugerează că vitamina C poate reduce formarea unor compuși rezultați în urma procesului de nitrozare, compuși asociați în literatura științifică cu un risc mai mare de cancer.
Cercetarea nu arată însă că vitamina C previne cancerul și nici că poate fi folosită ca tratament. Rezultatele provin dintr-un model matematic al proceselor care au loc în organism și oferă, deocamdată, o posibilă explicație pentru modul în care vitamina C și nitrații sau nitriții pot interacționa în timpul digestiei.
Ce se întâmplă cu nitrații și nitriții în organism
Nitrații și nitriții fac parte din alimentația obișnuită și pot proveni atât din legume și alte alimente, cât și din produse din carne procesată, precum baconul sau salamul.
Prezența lor în organism nu este, în sine, sinonimă cu un efect nociv. Nitrații și nitriții participă la procese fiziologice importante, inclusiv la mecanisme care contribuie la funcționarea sistemului cardiovascular.
Problema apare în anumite condiții, atunci când nitriții pot participa la reacții chimice în urma cărora se formează compuși N-nitrozo. O parte dintre aceștia au fost asociați cu efecte potențial cancerigene, motiv pentru care cercetătorii încearcă de mai mult timp să înțeleagă exact în ce condiții se formează și cum poate fi limitat acest proces.
Vitamina C ar putea influența reacțiile din stomac
Cercetătorii de la Universitatea Waterloo au construit un model matematic care urmărește parcursul nitraților și nitriților prin organism. Modelul a inclus mai multe etape și compartimente implicate în digestie, de la glandele salivare și stomac până la intestinul subțire și plasma sanguină.
Scopul a fost de a observa cum se modifică nivelurile acestor substanțe în timp și în ce măsură diferiți factori pot influența procesul de nitrozare.
Potrivit rezultatelor simulărilor, vitamina C poate interveni în aceste reacții și poate reduce formarea compușilor rezultați în urma nitrozării. Efectul pare să depindă inclusiv de momentul în care vitamina C este consumată în raport cu masa.
„Încă din anii ’90, cercetătorii au analizat legătura dintre cancer și acești compuși, însă rezultatele au fost contradictorii. Lucrarea noastră sugerează că prezența vitaminei C în alimentație ar putea explica aceste diferențe”, a declarat dr. Gordon McNicol, cercetător postdoctoral în matematică aplicată și autorul principal al studiului.
Momentul în care este consumată vitamina C ar putea conta
Una dintre observațiile interesante ale modelului este legată de momentul administrării vitaminei C.
Simulările sugerează că vitamina C prezentă în organism în timpul mesei sau administrată după masă ar putea avea un efect mai pronunțat asupra procesului de nitrozare decât în alte momente.
Această observație este importantă deoarece reacțiile chimice analizate au loc în contextul digestiei. După consumul alimentelor, nitrații și nitriții trec printr-o serie de transformări, iar mediul din stomac poate favoriza anumite reacții chimice.
Autorii consideră că rezultatele pot contribui la proiectarea unor viitoare studii experimentale și clinice care să verifice dacă observațiile obținute prin modelul matematic se confirmă și în organismul uman.
Spanacul, un exemplu de combinație între nitrați și vitamina C
Unul dintre exemplele discutate de cercetători este spanacul. Leguma conține în mod natural nitrați, dar și vitamina C, ceea ce ridică posibilitatea ca cele două substanțe să influențeze împreună reacțiile care au loc în timpul digestiei.
Modelul sugerează că prezența simultană a vitaminei C și a nitraților într-un aliment poate contribui la reducerea formării anumitor compuși rezultați prin nitrozare.
Acest lucru nu înseamnă că spanacul sau alte legume cu frunze verzi pot anula efectele consumului de carne procesată și nici că o alimentație bogată în vitamina C poate elimina riscul asociat anumitor alimente.
Rezultatul trebuie interpretat ca o observație privind mecanismul chimic studiat, nu ca o recomandare medicală de a combina anumite alimente pentru prevenirea cancerului.
Ce legătură există cu mezelurile și carnea procesată
Produsele din carne procesată, inclusiv baconul, salamul și alte mezeluri, pot conține nitrați și nitriți utilizați în procesarea alimentelor. Aceste substanțe pot participa ulterior la reacții chimice în organism.
Modelul dezvoltat de cercetători a fost folosit și pentru a analiza situații în care vitamina C este consumată împreună cu alimente care conțin astfel de compuși.
Simulările indică faptul că administrarea vitaminei C după mese ar putea reduce într-o anumită măsură formarea compușilor rezultați din nitrozare. Totuși, această concluzie nu trebuie interpretată ca o dovadă că vitamina C face inofensiv consumul de carne procesată.
Reducerea consumului de carne procesată rămâne o măsură distinctă de orice ipoteză privind rolul vitaminei C în reacțiile chimice din stomac.
De ce studiul nu demonstrează că vitamina C previne cancerul
Deși rezultatele sunt interesante, este importantă diferența dintre identificarea unui mecanism chimic și demonstrarea unui efect asupra sănătății oamenilor.
Studiul de față se bazează pe un model matematic care simulează procesele din organism. Cercetătorii nu au demonstrat că persoanele care consumă mai multă vitamina C dezvoltă mai rar cancer și nici că suplimentele cu vitamina C reduc riscul de cancer digestiv.
Pentru a răspunde acestor întrebări sunt necesare experimente de laborator și, mai ales, studii clinice care să urmărească efectele reale ale consumului de vitamina C asupra organismului uman.
Autorii subliniază că modelul poate fi folosit pentru a identifica factorii care merită investigați mai departe, inclusiv cantitatea de nitriți, aportul de antioxidanți, momentul meselor, condițiile existente în stomac și rolul microbiomului oral.
„Această lucrare oferă o bază mecanistică pentru viitoarele studii clinice și de laborator. Modelul identifică principalii factori care influențează aceste reacții chimice potențial nocive, inclusiv expunerea la nitriți, aportul de antioxidanți, momentul meselor, condițiile din stomac și activitatea microbiomului oral”, a explicat dr. Anita Layton, profesor de matematică aplicată și deținătoarea titulaturii Canada 150 Research Chair.
Ce putem spune, deocamdată, despre vitamina C și cancer
Vitamina C are numeroase roluri cunoscute în organism, însă cercetarea privind relația dintre aportul de vitamina C și cancer este complexă. Un mecanism biologic plauzibil nu este suficient pentru a demonstra că un nutrient previne o anumită formă de cancer.
Noul studiu aduce în atenție o posibilă explicație pentru rezultatele diferite obținute în cercetările anterioare privind nitrații, nitriții și formarea compușilor N-nitrozo. Potrivit autorilor, cantitatea de vitamina C disponibilă în timpul digestiei și momentul în care aceasta este consumată ar putea fi printre factorii care influențează rezultatul.
Până când aceste observații vor fi confirmate prin studii pe oameni, vitamina C trebuie privită în primul rând ca parte a unei alimentații echilibrate, nu ca metodă de prevenire sau tratare a cancerului.
Rezultatele cercetării oferă însă o direcție interesantă pentru viitoarele studii: înțelegerea mai precisă a modului în care alimentația, digestia și reacțiile chimice din organism se influențează reciproc ar putea ajuta la clarificarea legăturii dintre anumiți compuși alimentari și riscul de cancer.
Sursă științifică: studiul publicat în Journal of Theoretical Biology, disponibil pe ScienceDirect.
