Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Vitamina K este indispensabilă pentru mecanismul prin care sângele formează un cheag și oprește hemoragia după o rană. Fără suficientă vitamina K, organismul nu poate activa corect mai mulți factori ai coagulării, iar vânătăile și sângerările pot apărea mai ușor.
Aceeași proprietate poate deveni însă problematică pentru persoanele care iau anumite medicamente anticoagulante. O creștere bruscă a aportului de vitamina K, mai ales prin suplimente, poate reduce efectul tratamentului și poate favoriza formarea unui cheag periculos.
Pentru persoanele sănătoase, consumul de spanac, broccoli și alte alimente care conțin vitamina K nu a fost demonstrat ca fiind o cauză a trombozelor. Riscul apare în special atunci când vitamina interferează cu warfarina, acenocumarolul sau alte medicamente care acționează prin blocarea vitaminei K.
Cum ajută vitamina K la formarea cheagului
Atunci când un vas de sânge este lezat, organismul declanșează o succesiune de reacții pentru a opri pierderea sângelui. Trombocitele se adună în zona afectată, iar proteinele coagulării formează o rețea de fibrină care stabilizează cheagul.
Vitamina K este necesară pentru activarea mai multor proteine implicate în acest proces, printre care protrombina, cunoscută și drept factorul II, și factorii VII, IX și X.
Institutul Național de Sănătate din SUA explică în fișa dedicată vitaminei K faptul că vitamina funcționează ca un cofactor pentru enzima necesară producerii proteinelor implicate în hemostază, adică în oprirea sângerării.
Un cheag format la nivelul unei răni este util. Acesta împiedică hemoragia și permite țesutului să se vindece.
Problema apare atunci când cheagul se formează în interiorul unui vas fără să existe o leziune care trebuie reparată. Un tromb apărut într-o venă profundă poate ajunge în plămâni și poate provoca embolie pulmonară. Un cheag format în inimă sau într-o arteră poate contribui la apariția unui accident vascular cerebral ori a unui infarct.
Vitamina K1 și vitamina K2 nu sunt identice
Vitamina K este numele unei familii de compuși. Cele mai cunoscute forme sunt vitamina K1 și vitamina K2.
Vitamina K1, numită și filochinonă, se găsește mai ales în legumele cu frunze verzi. Vitamina K2 cuprinde mai multe forme numite menachinone și este prezentă în unele alimente fermentate și produse de origine animală.
Printre cele mai bogate surse se numără:
- spanacul;
- kale;
- broccoli;
- varza de Bruxelles;
- varza verde;
- salata;
- pătrunjelul;
- uleiul de soia și de rapiță;
- natto, un produs japonez din soia fermentată;
- unele brânzeturi maturate.
Potrivit datelor publicate de NIH despre sursele alimentare de vitamina K, o cană de spanac crud conține aproximativ 145 de micrograme, iar o jumătate de cană de broccoli fiert aproximativ 110 micrograme.
Suplimentele pot conține vitamina K1, K2 sub formă de MK-4 sau MK-7 ori combinații de vitamina D3 și K2. Unele produse furnizează doze mult mai mari decât aportul zilnic obținut din alimentație.
Vitamina K provoacă tromboze la persoanele sănătoase?
Faptul că vitamina K participă la coagulare nu înseamnă că o porție de spanac face automat sângele „mai gros” sau produce un tromb.
Într-un studiu efectuat pe adulți sănătoși, 40 de participanți au primit zilnic 90 de micrograme de vitamina K2 sub formă de MK-7, timp de 30 de zile. Cercetătorii nu au găsit modificări semnificative ale timpului de protrombină, ale timpului de tromboplastină parțial activată sau ale activității factorilor II, VII, IX și X.
Nici administrarea unei doze mai mari nu a produs o activare detectabilă a coagulării într-un alt grup vulnerabil. Un studiu randomizat pe 123 de pacienți aflați în dializă a comparat timp de un an administrarea zilnică a 360 de micrograme de MK-7 cu placebo. Cercetătorii nu au identificat o creștere a generării trombinei sau a activității factorilor de coagulare dependenți de vitamina K.
O cercetare prospectivă care a urmărit peste 35.000 de adulți sănătoși timp de aproximativ 12 ani nu a identificat o asociere între consumul alimentar de vitamina K1 sau K2 și apariția accidentului vascular cerebral, inclusiv a celui ischemic. Rezultatele au fost publicate în Journal of the American Heart Association.
Așadar, la o persoană sănătoasă, vitamina K din alimentație permite funcționarea normală a sistemului de coagulare, dar nu a fost demonstrat că provoacă singură tromboze.
Când poate crește pericolul formării unui cheag
Cea mai importantă situație este tratamentul cu anticoagulante care blochează vitamina K.
Warfarina și acenocumarolul reduc capacitatea organismului de a activa factorii de coagulare dependenți de această vitamină. Medicamentele sunt administrate persoanelor cu fibrilație atrială, valve cardiace mecanice, tromboză venoasă profundă, embolie pulmonară sau alte afecțiuni asociate cu formarea cheagurilor.
Dacă un pacient aflat sub un asemenea tratament începe brusc să consume mult mai multă vitamina K sau ia un supliment, efectul medicamentului poate scădea. Sângele se coagulează mai repede, iar protecția împotriva trombozei poate deveni insuficientă.
American Heart Association avertizează că un aport mai mare de vitamina K poate reduce valorile PT și INR, făcând warfarina mai puțin eficientă și crescând posibilitatea apariției cheagurilor.
Pericolul nu vine neapărat dintr-o cantitate mare consumată în mod constant, ci din schimbările bruște.
O persoană care mănâncă în fiecare săptămână aproximativ aceleași cantități de legume verzi poate primi o doză de anticoagulant adaptată acestui regim. Problemele pot apărea dacă începe brusc o dietă cu multe smoothie-uri verzi, renunță complet la legume sau introduce un supliment concentrat cu vitamina K2.
Ce înseamnă valoarea INR
Persoanele tratate cu warfarină sau acenocumarol fac periodic o analiză numită INR. Aceasta arată cât de repede se coagulează sângele și îi permite medicului să ajusteze doza.
Un INR prea mare indică un sânge care se coagulează prea lent și o probabilitate crescută de hemoragie. Un INR prea mic înseamnă că efectul anticoagulant poate fi insuficient, iar pacientul poate fi expus formării unui cheag.
Vitamina K poate reduce INR-ul. Dacă aportul se schimbă brusc, doza de anticoagulant stabilită anterior poate să nu mai fie potrivită.
Serviciul Național de Sănătate din Marea Britanie recomandă ca persoanele care iau warfarină să păstreze relativ constantă cantitatea de legume verzi și alte alimente bogate în vitamina K. Aceste alimente nu trebuie eliminate din dietă.
Cine trebuie să fie atent la suplimentele cu vitamina K2
Suplimentele cu vitamina K2 sunt promovate frecvent pentru sănătatea oaselor sau pentru utilizarea împreună cu vitamina D. Unele conțin doze de câteva zeci sau sute de micrograme, în timp ce altele ajung la cantități mult mai mari.
O persoană tratată cu warfarină, acenocumarol sau un anticoagulant asemănător nu ar trebui să înceapă un supliment cu vitamina K fără să discute cu medicul.
Avertizarea se aplică și produselor etichetate drept:
- K2 MK-7;
- K2 MK-4;
- D3 + K2;
- complexe pentru oase;
- multivitamine;
- suplimente pentru sănătatea cardiovasculară.
Vitamina K poate fi trecută pe etichetă în micrograme și poate părea o cantitate neînsemnată. Totuși, chiar și un aport relativ mic, introdus brusc și administrat zilnic, poate modifica răspunsul la tratamentul anticoagulant.
NIH avertizează că interacțiunea cu warfarina și anticoagulantele similare poate fi serioasă și recomandă menținerea unui aport constant atât din alimente, cât și din suplimente.
Trebuie evitate spanacul și broccoli?
Nu. Eliminarea legumelor verzi nu este recomandată automat persoanelor care iau warfarină.
Aceste alimente furnizează fibre, folat, potasiu, vitamina C și alți nutrienți. Este mai sigur ca pacientul să păstreze un regim alimentar stabil, iar doza medicamentului să fie adaptată la dieta sa obișnuită.
De exemplu, dacă o persoană consumă broccoli de două ori pe săptămână, poate continua să îl mănânce aproximativ în aceeași cantitate și cu aceeași frecvență. Nu este indicat să consume foarte rar legume verzi și apoi, într-o singură perioadă, porții mari în fiecare zi.
Persoana trebuie să anunțe medicul sau centrul de anticoagulare atunci când:
- începe o dietă de slăbit;
- trece la un regim vegetarian sau vegan;
- începe să consume zilnic smoothie-uri verzi;
- ia un supliment cu vitamina K;
- renunță brusc la alimentele bogate în vitamina K;
- are vărsături, diaree sau nu se poate alimenta normal;
- începe un tratament nou care poate modifica INR-ul.
Doza de anticoagulant poate fi ajustată, iar INR-ul poate fi verificat mai des până când valorile se stabilizează.
Interacțiunea nu este aceeași pentru toate anticoagulantele
Vitamina K interferează în special cu antagoniștii vitaminei K, precum warfarina și acenocumarolul.
Anticoagulantele orale mai noi, printre care apixaban, rivaroxaban, edoxaban și dabigatran, acționează prin alte mecanisme. Consumul de vitamina K nu le neutralizează în același mod.
Totuși, pacientul nu trebuie să își schimbe singur tratamentul și nici să presupună că orice supliment este sigur. Anticoagulantele pot interacționa cu medicamente, produse din plante și suplimente prin mecanisme diferite.
Ce se întâmplă când vitamina K lipsește
Deficitul sever de vitamina K produce efectul opus: sângele se coagulează prea greu.
Pot apărea:
- vânătăi fără o cauză evidentă;
- sângerări nazale;
- sângerarea gingiilor;
- sânge în urină sau scaun;
- menstruații abundente;
- hemoragii după răni sau intervenții;
- creșterea timpului de protrombină.
Deficitul este rar la adulții sănătoși care au o alimentație variată. Poate apărea în boli care împiedică absorbția grăsimilor, după anumite intervenții bariatrice, în afecțiuni hepatice sau după tratamente îndelungate cu unele antibiotice.
NIH arată că, la adulții sănătoși, este foarte dificil ca alimentația obișnuită să furnizeze atât de puțină vitamina K încât să modifice testele standard de coagulare.
Când trebuie solicitat ajutor medical
O persoană care ia anticoagulante trebuie să ceară rapid sfatul medicului dacă INR-ul scade sub intervalul stabilit sau dacă a început din greșeală un supliment cu vitamina K.
Ajutorul medical de urgență este necesar dacă apar semne care pot indica un cheag:
- umflarea bruscă a unui singur picior;
- durere, căldură sau roșeață la nivelul gambei;
- dificultate neașteptată de a respira;
- durere toracică accentuată la inspirație;
- tuse cu sânge;
- slăbiciunea bruscă a unei jumătăți a corpului;
- asimetrie facială;
- tulburări de vorbire sau vedere.
Vitamina K nu trebuie privită ca o substanță periculoasă pentru toată lumea. Organismul are nevoie de ea pentru a opri sângerările și pentru a menține sănătatea oaselor. Riscul apare în special atunci când aportul se schimbă brusc la o persoană tratată cu medicamente care blochează vitamina K.
Pentru majoritatea oamenilor, legumele verzi rămân o parte sănătoasă a alimentației. Pentru cei care iau warfarină sau acenocumarol, regula nu este eliminarea lor, ci consumul constant și evitarea suplimentelor începute fără recomandarea medicului.
