Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Portocalele, lămâile și alte fructe bogate în vitamina C au fost asociate mult timp cu imunitatea, răcelile și refacerea organismului. Un nou studiu al cercetătorilor de la University of Waterloo aduce însă în discuție un efect mai puțin cunoscut.
Vitamina C ar putea influența reacțiile chimice din tubul digestiv prin care nitrații și nitriții din alimentație se transformă în compuși cu potențial cancerigen.
Studiul, publicat în Journal of Theoretical Biology, nu arată că o portocală pe zi previne cancerul. Este o cercetare bazată pe modelare matematică, deci nu pe un studiu clinic făcut direct pe pacienți. Totuși, rezultatele oferă o explicație posibilă pentru legătura dintre alimentație, vitamina C, mezeluri, legume bogate în nitrați și riscul de cancer digestiv. Cercetarea a fost prezentată de University of Waterloo și relatată de platforma medicală ecancer.
Ce au analizat cercetătorii
Echipa a construit un model matematic al traseului parcurs de nitrați și nitriți prin organism, de la glandele salivare până la stomac, intestinul subțire și sânge. Cercetătorii au urmărit cum se modifică aceste substanțe în timp și cum poate interveni vitamina C în reacțiile de nitrozare.
Nitrozarea este procesul prin care nitriții pot forma compuși N-nitroso. O parte dintre acești compuși sunt considerați problematici deoarece pot deteriora ADN-ul și au fost asociați cu risc oncologic în literatura științifică.
Dr. Gordon McNicol, cercetător postdoctoral în matematică aplicată și prim autor al studiului, a explicat că oamenii de știință investighează de decenii relația dintre acești compuși și cancer, dar rezultatele au fost adesea contradictorii. Noua cercetare indică faptul că vitamina C din alimentație ar putea explica o parte dintre aceste diferențe.
De ce contează nitrații și nitriții
Nitrații și nitriții apar în mod natural în unele legume, dar sunt folosiți și ca aditivi în produse din carne procesată, precum bacon, salam, șuncă, cârnați sau alte mezeluri. În industria alimentară, acești compuși ajută la conservare, păstrează culoarea produselor și limitează dezvoltarea unor bacterii periculoase.
Problema apare mai ales în stomac, unde nitriții pot participa la reacții chimice care formează compuși N-nitroso. Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului, parte a Organizației Mondiale a Sănătății, a clasificat carnea procesată drept cancerigenă pentru oameni, pe baza dovezilor privind cancerul colorectal. OMS precizează însă că această clasificare descrie forța dovezilor, nu faptul că riscul ar fi comparabil cu fumatul.
Cancer Research UK notează, de asemenea, că există dovezi solide privind legătura dintre carnea procesată și cancerul intestinal. Riscul crește mai ales când astfel de produse sunt consumate frecvent, nu dintr-o felie ocazională de șuncă.
Ce face vitamina C în acest proces
Vitamina C este un antioxidant hidrosolubil. Corpul nu o produce și nu o stochează în cantități mari, așa că trebuie adusă constant prin alimentație. Se găsește în citrice, kiwi, căpșuni, ardei gras, roșii, broccoli, cartofi, spanac și alte frunze verzi.
În modelul realizat de cercetătorii de la University of Waterloo, vitamina C a redus formarea unor produși de nitrozare asociați cu riscul de cancer. Efectul a fost observat atât în cazul alimentelor care conțin în mod natural nitrați și vitamina C, cum sunt unele legume verzi, cât și în scenariile în care vitamina C era administrată după mese cu nitriți sau nitrați proveniți din alimentație.
Aici apare diferența importantă dintre legume și mezeluri. Spanacul, rucola sau sfecla pot conține nitrați, dar vin la pachet cu vitamina C, polifenoli, fibre și alți compuși vegetali. În schimb, multe produse din carne procesată aduc nitriți, sare, grăsimi și compuși formați prin procesare sau gătire la temperaturi mari.
O portocală lângă o masă cu mezeluri nu anulează riscul
Rezultatele nu trebuie citite ca o invitație de a consuma mai multe mezeluri, cu condiția să fie adăugată vitamina C la masă. Studiul arată un mecanism posibil, nu o protecție garantată.
Modelarea matematică poate ajuta cercetătorii să înțeleagă unde apar reacțiile riscante și în ce condiții ar putea fi reduse. Nu poate demonstra singură că suplimentele de vitamina C previn cancerul la oameni.
Dr. Anita Layton, profesor de matematică aplicată la University of Waterloo, spune că modelul poate ajuta viitoarele studii de laborator și cercetări clinice să identifice mai bine momentele și persoanele la care nitrozarea este mai probabilă. Printre factorii analizați se află expunerea la nitriți, aportul de antioxidanți, momentul mesei, aciditatea gastrică și microbiomul oral.
Ce spun autoritățile despre nitriți și nitrați
Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a reevaluat nitriții și nitrații folosiți ca aditivi alimentari și a stabilit doze zilnice admise. Pentru nitriți, EFSA a stabilit o doză zilnică acceptabilă de 0,07 mg/kg corp pe zi, iar pentru nitrați, 3,7 mg/kg corp pe zi.
În 2023, EFSA a publicat și o evaluare privind N-nitrozaminele din alimente. Concluzia a fost că unele nitrozamine sunt genotoxice și cancerigene, iar expunerea alimentară trebuie redusă pe cât posibil.
Aceste date nu înseamnă că legumele bogate în nitrați trebuie evitate. Din contră, legumele rămân asociate cu o dietă protectoare pentru sănătate. Diferența vine din matricea alimentară. O frunză de spanac nu are aceeași compoziție cu o felie de bacon.
De unde poți lua vitamina C fără suplimente
Cele mai bune surse sunt alimentele obișnuite, ușor de inclus în mese:
-
portocale, grepfrut, lămâi, mandarine;
-
kiwi și căpșuni;
-
ardei gras roșu și galben;
-
broccoli și varză de Bruxelles;
-
roșii;
-
cartofi;
-
spanac, pătrunjel, kale și alte frunze verzi.
O salată cu ardei și verdețuri lângă o masă principală, un kiwi la gustare sau o portocală după prânz pot crește aportul de vitamina C fără suplimente.
Suplimentele nu sunt obligatorii pentru toată lumea
Vitamina C din suplimente poate fi utilă în anumite situații, dar nu este nevoie ca orice persoană sănătoasă să ia pastile. Pentru majoritatea adulților, alimentația poate acoperi necesarul zilnic, dacă include fructe și legume proaspete.
Noul studiu arată că suplimentarea cu vitamina C după masă ar putea avea un efect moderat asupra reducerii produșilor de nitrozare, mai ales după mese cu nitriți sau nitrați. Dar această idee trebuie verificată în studii clinice, înainte să devină recomandare medicală.
Mai sigur, mai simplu și mai bine susținut de dovezi rămâne un obicei alimentar clar: mai puține produse din carne procesată și mai multe alimente vegetale proaspete.
