Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Un studiu clinic publicat în JAMA a arătat că acidul folic, asociat cu enalapril, a redus riscul de prim AVC la adulți cu hipertensiune. Beneficiul nu înlocuiește tratamentul pentru tensiune și trebuie discutat cu medicul.
O vitamină cunoscută mai ales în sarcină ar putea conta și în prevenirea accidentului vascular cerebral la persoanele cu hipertensiune. Este vorba despre vitamina B9, numită și folat în forma naturală din alimente sau acid folic în suplimente și produse fortificate. Un studiu clinic de mari dimensiuni, publicat în JAMA, a arătat că asocierea dintre acid folic și enalapril, un medicament folosit pentru scăderea tensiunii arteriale, a redus riscul de prim AVC mai mult decât tratamentul antihipertensiv administrat singur.
Pentru România, subiectul merită atenție. Bolile cardiovasculare, inclusiv boala ischemică a inimii și accidentul vascular cerebral, au rămas princila cauză de mortalitate în 2022, reprezentând 56% din totalul deceselor, potrivit profilului de țară publicat în ciclul State of Health in the EU.
Ce a arătat studiul publicat în JAMA
Studiul se numește China Stroke Primary Prevention Trial, prescurtat CSPPT. A inclus peste 20.000 de adulți cu hipertensiune arterială, fără AVC sau infarct în antecedente. Participanții au fost urmăriți, în medie, aproximativ 4,5 ani.
Un grup a primit enalapril 10 mg împreună cu acid folic 0,8 mg pe zi. Celălalt grup a primit doar enalapril 10 mg. Rezultatul principal urmărit a fost apariția primului accident vascular cerebral.
Diferența a fost clară. AVC-ul a apărut la 2,7% dintre participanții care au primit enalapril plus acid folic și la 3,4% dintre cei tratați doar cu enalapril. Autorii au raportat o reducere relativă a riscului de prim AVC de aproximativ 21% în grupul care a primit și acid folic.
La prima vedere, diferența de 0,7 puncte procentuale poate părea mică. În prevenția cardiovasculară, astfel de diferențe pot conta mult când vorbim despre populații mari, milioane de persoane cu hipertensiune și risc crescut de AVC.
De ce hipertensiunea este atât de periculoasă pentru creier
Hipertensiunea arterială este cel mai puternic factor de risc modificabil pentru AVC. Tensiunea crescută afectează în timp vasele de sânge, grăbește ateroscleroza, favorizează rigidizarea arterelor și crește riscul de ruptură vasculară sau de blocaj.
Organizația Mondială a Sănătății a avertizat în 2025 că hipertensiunea necontrolată pune peste un miliard de oameni în pericol, iar accidentele vasculare cerebrale și infarctele produse de tensiune mare provoacă peste 1.000 de decese în fiecare oră la nivel global.
În Europa, accidentul vascular cerebral rămâne o povară majoră. Raportul OECD privind sănătatea cardiovasculară în Uniunea Europeană arată că bolile cardiovasculare au provocat 1,7 milioane de decese în UE în 2022, iar boala cerebrovasculară, adică AVC-ul, a reprezentat puțin peste o cincime dintre decesele cardiovasculare.
În România, profilul cardiovascular este încă dificil. Raportul OECD despre România arată că boala ischemică a inimii a fost principala cauză de mortalitate în 2022, cu aproximativ 19% din totalul deceselor, urmată de cancer, iar AVC-ul a reprezentat 13% din decese.
Ce legătură are acidul folic cu vasele de sânge
Vitamina B9 participă la formarea celulelor, la sinteza ADN-ului și la producerea globulelor roșii. În zona cardiovasculară, interesul vine mai ales din relația cu homocisteina, un aminoacid prezent în sânge.
Nivelurile crescute de homocisteină au fost asociate cu risc mai mare de AVC, mai ales la persoanele cu hipertensiune. Un articol publicat în Stroke, jurnal al American Heart Association, a arătat că homocisteina crescută se asociază cu un risc mai mare de AVC, iar efectul este mai pronunțat la pacienții hipertensivi.
Folatul și vitaminele B6 și B12 participă la metabolismul homocisteinei. Când aportul de folat este scăzut sau există anumite variații genetice, homocisteina poate crește. Acidul folic poate reduce nivelul homocisteinei, iar acesta este unul dintre mecanismele prin care ar putea scădea riscul de AVC în anumite populații.
Totuși, relația nu este mecanică. Scăderea homocisteinei nu garantează automat reducerea riscului pentru fiecare persoană. Rezultatele studiilor au variat în funcție de populație, nivelul inițial de folat, existența fortificării alimentelor și riscul vascular de bază.
De ce studiul din China nu se aplică identic peste tot
CSPPT a fost realizat într-o populație în care fortificarea alimentelor cu acid folic nu era o practică largă. Acest detaliu contează mult. În țări precum Statele Unite și Canada, multe produse din cereale sunt fortificate cu acid folic, iar nivelul mediu de folat al populației este mai ridicat. În astfel de locuri, suplimentarea poate aduce un beneficiu mai mic, pentru că deficitul de pornire este mai rar.
În Europa, situația este diferită de America de Nord. Platforma EUROCAT a Comisiei Europene nota că, în iulie 2023, Republica Moldova era singura țară europeană cu fortificare obligatorie cu acid folic, în timp ce Regatul Unit urma să introducă fortificarea făinii non-integrale.
Pentru România, această informație este relevantă. Nu există o politică de fortificare obligatorie a făinii cu acid folic comparabilă cu cea din SUA. Un articol publicat în 2023 despre situația fortificării cu acid folic în România arăta că suplimentarea periconcepțională rămâne insuficient folosită și că populația ar putea beneficia de fortificare alimentară.
Asta nu înseamnă că toți adulții cu hipertensiune din România trebuie să ia acid folic. Înseamnă că rezultatele studiului sunt mai interesante pentru țările unde aportul populațional de folat poate fi mai mic decât în statele cu fortificare alimentară obligatorie.
Cine ar putea avea cel mai mare beneficiu
Beneficiul potențial al acidului folic pare mai plauzibil la persoanele cu hipertensiune și niveluri crescute de homocisteină sau aport alimentar scăzut de folat. În CSPPT, efectul a fost analizat și în raport cu nivelul folatului, homocisteina și variația genetică MTHFR C677T, factori care pot modifica răspunsul la suplimentare.
Persoanele care ar putea discuta cu medicul despre testare sau suplimentare sunt cele cu:
| Situație | De ce merită discutată cu medicul |
|---|---|
| Hipertensiune arterială | Este un factor major pentru AVC |
| Homocisteină crescută | Poate indica un risc vascular suplimentar |
| Aport redus de legume verzi și leguminoase | Poate reduce aportul de folat |
| Istoric familial de AVC la vârste mai tinere | Poate indica risc vascular crescut |
| Boală renală cronică | Poate modifica homocisteina și riscul cardiovascular |
| Dietă restrictivă sau malabsorbție | Poate reduce nivelurile de folat și B12 |
| Tratament cronic cu unele medicamente | Unele pot influența metabolismul folatului |
Medicul poate recomanda, în funcție de caz, hemoleucogramă, folat, vitamina B12, homocisteină, funcție renală, profil lipidic, glicemie, HbA1c și evaluarea riscului cardiovascular general.
Acid folic sau folat: care este diferența
Folatul este forma naturală a vitaminei B9 din alimente. Acidul folic este forma sintetică folosită în suplimente și fortificarea alimentelor. Ambele pot crește statusul de vitamina B9, dar nu sunt identice ca sursă și metabolizare.
Surse bune de folat sunt:
| Aliment | De ce este util |
|---|---|
| Spanac, salată, kale | Legume cu frunze verzi, bogate în folat |
| Linte, năut, fasole | Surse bune de folat și fibre |
| Sparanghel, broccoli | Legume bogate în micronutrienți |
| Citrice | Aport de folat și vitamina C |
| Avocado | Folat, grăsimi nesaturate și fibre |
| Semințe, germeni de grâu | Aport de vitamine din grupul B |
| Ficat | Foarte bogat în folat, dar nu potrivit pentru toți |
Alimentația contează, dar nu trebuie folosită ca substitut pentru tratamentul tensiunii. O farfurie cu legume nu anulează hipertensiunea netratată, iar un supliment nu compensează valorile tensionale mari.
De ce acidul folic nu trebuie luat la întâmplare
Acidul folic este accesibil și ieftin, dar asta nu înseamnă că este potrivit în orice doză și pentru orice persoană. Dozele mari pot masca deficitul de vitamina B12, o problemă importantă mai ales la vârstnici, vegetarieni, persoane cu gastrită atrofică, tratament cu metformin sau inhibitori de pompă de protoni. Deficitul de B12 poate provoca anemie și afectare neurologică.
De aceea, suplimentarea pe termen lung ar trebui discutată cu medicul, mai ales la persoanele peste 50 de ani sau la cele cu simptome precum furnicături, amorțeală, slăbiciune, tulburări de mers sau oboseală severă.
În studiul JAMA, doza folosită a fost de 0,8 mg acid folic pe zi, administrată împreună cu enalapril. Aceasta nu este o invitație ca pacienții să adauge singuri suplimente peste tratamentul actual, mai ales dacă iau mai multe medicamente.
Ce spun ghidurile despre prevenția AVC
Prevenția AVC nu se bazează pe o singură vitamină. Controlul tensiunii arteriale rămâne punctul central. Ghidul European Society of Cardiology din 2024 pentru managementul tensiunii arteriale ridicate și hipertensiunii actualizează recomandările privind diagnosticul, evaluarea și tratamentul, cu accent pe confirmarea corectă a valorilor și reducerea riscului cardiovascular.
European Stroke Organisation a publicat ghiduri pentru prevenția secundară după AVC sau atac ischemic tranzitoriu, în care controlul tensiunii, tratamentul factorilor de risc și terapiile dovedite rămân baza managementului.
Pentru persoanele care nu au avut AVC, prevenția începe înainte de primele simptome: măsurarea regulată a tensiunii, tratament corect, reducerea sării, oprirea fumatului, mișcare, scăderea greutății acolo unde este cazul, controlul colesterolului, diabetului și fibrilației atriale.
Acidul folic poate fi o piesă suplimentară în anumite situații, nu planul principal.
De ce tensiunea trebuie măsurată corect înainte de orice discuție despre suplimente
Mulți pacienți caută suplimente înainte să știe dacă tensiunea lor este controlată. Este o ordine greșită. Dacă tensiunea rămâne 150/95 sau 160/100 mmHg, acidul folic nu rezolvă problema.
Tensiunea trebuie măsurată corect, cu manșetă potrivită, după câteva minute de repaus, fără cafea, efort sau fumat imediat înainte. Valorile din cabinet pot fi completate cu măsurători acasă sau monitorizare ambulatorie, dacă medicul suspectează hipertensiune de halat alb sau hipertensiune mascată.
WHO subliniază că țările au instrumente eficiente pentru reducerea deceselor prin hipertensiune, dar controlul tensiunii trebuie integrat mai bine în serviciile medicale.
Ce poate face concret o persoană cu hipertensiune
Pentru un adult cu tensiune mare, prevenția AVC ar trebui să pornească de la câteva întrebări practice:
| Întrebare | De ce contează |
|---|---|
| Care este media tensiunii mele acasă? | Valorile izolate pot înșela |
| Iau tratamentul zilnic sau îl sar când mă simt bine? | Hipertensiunea poate fi tăcută |
| Câtă sare consum? | Sarea poate ridica tensiunea la multe persoane |
| Fumez? | Fumatul amplifică riscul vascular |
| Am diabet sau prediabet? | Glicemia modificată crește riscul de AVC |
| Am LDL crescut sau ApoB/Lp(a) mare? | Riscul vascular poate fi ascuns |
| Am fibrilație atrială? | Crește riscul de AVC embolic |
| Am homocisteină crescută sau aport mic de folat? | Poate deschide discuția despre B9 |
| Am verificat vitamina B12 înainte de acid folic pe termen lung? | Deficitul de B12 nu trebuie mascat |
