Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Vitaminele sunt asociate, în general, cu sănătatea. Tocmai de aceea, mulți oameni le iau preventiv, fără analize și fără recomandare medicală, convinși că nu au ce să pățească. Dar cercetările din ultimii ani au arătat că unele suplimente, luate în doze mari și pe termen lung, pot avea efectul opus celui așteptat.
În cazul cancerului de plămâni, avertismentul vizează mai ales suplimentele cu beta-caroten, vitamina A, vitamina B6 și vitamina B12, în special la fumători, foști fumători sau persoane cu risc crescut. Nu este vorba despre vitaminele obținute din alimente, ci despre capsule, tablete sau formule concentrate, luate luni sau ani la rând.
Diferența este importantă. Morcovii, spanacul, ouăle, peștele sau leguminoasele nu sunt problema. Problema apare când un nutrient este extras, concentrat și administrat în doze mult mai mari decât cele pe care le-ai obține în mod normal din alimentație.
Vitamina nu înseamnă automat protecție
Ideea că suplimentele pot preveni cancerul a fost populară zeci de ani. A pornit de la observația că persoanele care mănâncă multe fructe și legume au, în general, un risc mai mic de boli cronice. De aici s-a ajuns la ipoteza că antioxidanții izolați din aceste alimente ar putea oferi aceeași protecție.
În practică, rezultatele au fost mult mai complicate. Unele studii mari au arătat că suplimentele antioxidante nu previn cancerul, iar în anumite grupuri pot crește riscul.
World Cancer Research Fund recomandă ca oamenii să nu folosească suplimente alimentare pentru prevenirea cancerului, ci să încerce să își acopere necesarul de nutrienți printr-o alimentație echilibrată. Motivul este simplu: dovezile nu susțin ideea că suplimentele previn cancerul, iar unele pot fi riscante în doze mari.
Beta-carotenul, suplimentul care a dat rezultate neașteptate la fumători
Beta-carotenul este un pigment vegetal prezent în morcovi, cartofi dulci, dovleac, spanac, kale și alte legume portocalii sau verzi. În organism, o parte din beta-caroten se transformă în vitamina A.
Din alimente, beta-carotenul este considerat benefic. Dar în suplimente, mai ales în doze mari, lucrurile se schimbă.
Două studii mari, făcute pe fumători și persoane expuse la azbest, au arătat rezultate îngrijorătoare. În loc să reducă riscul de cancer pulmonar, suplimentele cu beta-caroten au fost asociate cu o incidență mai mare a cancerului de plămâni.
În studiul Alpha-Tocopherol, Beta-Carotene Cancer Prevention Study, publicat în New England Journal of Medicine, bărbații fumători care au primit beta-caroten au avut un risc mai mare de cancer pulmonar. Un alt studiu, Beta-Carotene and Retinol Efficacy Trial, care a testat beta-caroten plus vitamina A la fumători și persoane expuse la azbest, a fost oprit mai devreme, după ce cercetătorii au observat o creștere a cancerului pulmonar și a mortalității.
Aceste rezultate au schimbat felul în care medicii privesc suplimentele antioxidante la persoanele cu risc crescut.
Vitamina A, utilă în doze normale, riscantă în exces
Vitamina A este importantă pentru vedere, imunitate, piele, reproducere și creștere celulară. Deficitul de vitamina A poate fi periculos, dar în țările europene este relativ rar la adulții sănătoși care au o alimentație variată.
Problema apare la suplimentele cu doze mari, mai ales când sunt luate fără indicație medicală. Vitamina A este liposolubilă, adică se depozitează în organism, în special în ficat. Asta înseamnă că excesul se poate acumula.
În studiile pe fumători, combinația de beta-caroten și retinol, o formă activă de vitamina A, a fost asociată cu un risc mai mare de cancer pulmonar. De aceea, fumătorii și foștii fumători ar trebui să fie foarte atenți la suplimentele pentru piele, imunitate, vedere sau „antioxidanți” care conțin vitamina A, retinol, retinyl palmitate sau beta-caroten.
Office of Dietary Supplements explică faptul că vitamina A este necesară organismului, dar suplimentele în doze mari pot produce toxicitate, iar anumite forme pot deveni problematice dacă sunt luate peste necesar.
Vitamina B6, asociată cu risc crescut când este luată în doze mari
Vitamina B6 este implicată în metabolism, funcționarea sistemului nervos și producerea unor neurotransmițători. Din alimente, este prezentă în pește, carne, cartofi, banane, năut, cereale integrale și legume.
Dar suplimentele cu vitamina B6, mai ales cele pentru energie, stres, oboseală sau „complex B”, pot conține doze mult mai mari decât necesarul zilnic.
Un studiu publicat în Journal of Clinical Oncology, pe baza cohortei VITamins And Lifestyle, a analizat folosirea pe termen lung a vitaminelor B6, B9 și B12 și riscul de cancer pulmonar. Cercetătorii au observat că bărbații care au luat doze mari de vitamina B6 din suplimente, mai mult de 20 mg pe zi, timp de ani de zile, au avut un risc mai mare de cancer pulmonar decât cei care nu luau aceste suplimente.
Riscul a fost și mai mare la fumători. Asta nu înseamnă că vitamina B6 din alimente este periculoasă. Înseamnă că suplimentele concentrate, luate mult timp fără motiv medical, nu sunt neapărat inofensive.
Vitamina B12, un alt semnal de atenție
Vitamina B12 este necesară pentru formarea globulelor roșii, funcționarea nervilor și sinteza ADN-ului. Deficitul de B12 poate provoca anemie, oboseală, furnicături, tulburări de echilibru, probleme cognitive și afectare neurologică.
Persoanele vegane, vârstnicii, cei cu gastrită atrofică, operații bariatrice, boli digestive sau tratament îndelungat cu metformin ori inhibitori de pompă de protoni pot avea nevoie de suplimentare. În aceste situații, B12 poate fi necesară și chiar importantă.
Problema nu este corectarea unui deficit, ci administrarea preventivă, în doze mari, ani la rând, fără analize.
În cohorta VITAL, bărbații care au luat doze mari de vitamina B12, peste 55 micrograme pe zi în medie, pe termen lung, au avut un risc aproape dublu de cancer pulmonar comparativ cu cei care nu luau aceste suplimente. Asocierea a fost mai puternică la fumători.
Această doză este mult peste necesarul zilnic obișnuit. Pentru adulți, necesarul de B12 este de ordinul microgramelor, nu al zecilor sau sutelor de micrograme zilnic luate ani la rând fără indicație.
De ce riscul pare mai mare la fumători
Fumatul rămâne principalul factor de risc pentru cancerul pulmonar. Suplimentele nu se compară, ca impact, cu tutunul. Dar la fumători, mediul din plămâni este deja afectat de stres oxidativ, inflamație și expunere repetată la substanțe cancerigene.
În acest context, dozele mari de antioxidanți izolați pot avea efecte diferite de cele din alimente. Unele ipoteze sugerează că, în loc să protejeze celulele, anumiți antioxidanți în doze mari pot favoriza procese care ajută celulele deja afectate să supraviețuiască sau să se multiplice.
Cu alte cuvinte, corpul nu reacționează la o capsulă concentrată la fel cum reacționează la un morcov, o salată sau o masă bogată în legume. Alimentele conțin sute de compuși care acționează împreună, în doze naturale. Suplimentele livrează unul sau câțiva compuși în cantități mult mai mari.
Cine ar trebui să fie cel mai atent
Avertismentul este important mai ales pentru:
- fumători;
- foști fumători;
- persoane expuse la azbest;
- persoane cu risc crescut de cancer pulmonar;
- bărbați care iau doze mari de B6 sau B12 pe termen lung;
- persoane care iau mai multe suplimente simultan;
- pacienți oncologici sau persoane cu leziuni precanceroase;
- cei care iau formule „complex B”, „energie”, „antioxidanți”, „imunitate” sau „piele și bronz” fără să verifice dozele.
Un risc frecvent este cumulul. Cineva poate lua un multivitamin, un complex B, un supliment pentru imunitate și unul pentru păr sau piele, fără să observe că primește aceleași vitamine din mai multe produse.
Cum recunoști suplimentele care pot ridica probleme
Eticheta trebuie citită cu atenție. La beta-caroten și vitamina A, caută termeni precum beta-carotene, vitamin A, retinol, retinyl palmitate sau retinyl acetate.
La vitaminele B, verifică doza de B6 și B12. Unele suplimente depășesc de zeci sau sute de ori necesarul zilnic. Faptul că o vitamină este hidrosolubilă nu înseamnă că poate fi luată oricât. Vitamina B6, de exemplu, poate provoca neuropatie dacă este administrată în doze mari pe termen lung.
Formulele care promit „energie”, „metabolism accelerat”, „detox”, „imunitate puternică” sau „protecție antioxidantă” pot conține doze mari, chiar dacă mesajul de marketing pare inofensiv.
Vitaminele din alimente nu au același risc
Este important să nu se tragă concluzia greșită. Studiile care au ridicat semnale de alarmă se referă la suplimente, nu la alimente.
Morcovii, spanacul, dovleacul, cartofii dulci, legumele verzi, peștele, ouăle, lactatele, carnea, năutul, lintea sau cerealele integrale nu cresc riscul de cancer pulmonar prin faptul că aduc vitamine. Dimpotrivă, o dietă bogată în legume, fructe, cereale integrale și proteine de calitate este asociată cu o stare de sănătate mai bună.
Diferența stă în doză, formă și context. Un nutrient din alimente vine într-un pachet natural, alături de fibre, minerale, fitonutrienți și alți compuși. Un supliment vine în doză concentrată și poate depăși ușor necesarul zilnic.
Când sunt totuși necesare suplimentele
Suplimentele nu sunt „rele” prin definiție. Ele pot fi necesare și utile în multe situații: deficit dovedit prin analize, sarcină, dietă vegană, anemie, malabsorbție, intervenții bariatrice, boli digestive, vârstă înaintată sau tratamente care reduc absorbția unor vitamine.
Vitamina B12, de exemplu, este vitală pentru persoanele cu deficit. Folatul este recomandat înainte și în timpul sarcinii. Vitamina D poate fi necesară când analizele arată deficit. Fierul se administrează când există deficit documentat.
Problema este automedicația pe termen lung, mai ales cu doze mari și fără monitorizare.
Ce ar trebui să faci dacă iei aceste vitamine
Dacă iei suplimente cu beta-caroten, vitamina A, B6 sau B12 de mai mult timp, primul pas este să verifici dozele de pe etichetă. Apoi discută cu medicul de familie, farmacistul sau medicul specialist, mai ales dacă ești fumător sau fost fumător.
Nu opri suplimentele prescrise pentru un deficit real fără să vorbești cu medicul. Dar nu continua nici formulele luate „preventiv” doar pentru energie, imunitate sau oboseală, dacă nu știi că ai nevoie de ele.
În cazul fumătorilor, cea mai importantă măsură pentru reducerea riscului de cancer pulmonar rămâne renunțarea la fumat. Suplimentele nu compensează efectele tutunului și, în anumite situații, pot adăuga un risc inutil.
Concluzie
Unele vitamine pot deveni riscante atunci când sunt luate în doze mari și pe termen lung. Beta-carotenul și vitamina A au fost asociate cu risc crescut de cancer pulmonar la fumători și persoane expuse la azbest, iar dozele mari de vitamina B6 și B12 au fost legate de un risc aproape dublu de cancer pulmonar la bărbați, mai ales la fumători.
Asta nu înseamnă că vitaminele din alimente sunt periculoase. Înseamnă că suplimentele nu trebuie tratate ca bomboane. Corpul are nevoie de nutrienți, dar nu are nevoie de doze mari luate ani la rând fără motiv.
Cea mai sigură strategie rămâne alimentația variată, analizele atunci când există simptome sau risc de deficit și suplimentarea făcută la recomandarea medicului.
