Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Ziua Crucii se sărbătorește pe 14 septembrie. Ce nu este bine să faci, de ce se ține post și ce tradiții și superstiții sunt legate de această zi.
Pe 14 septembrie, creștinii ortodocși sărbătoresc Înălțarea Sfintei Cruci, unul dintre marile praznice ale calendarului bisericesc. În tradiția românească, ziua este cunoscută și sub numele de Ziua Crucii și este asociată atât cu o importantă sărbătoare religioasă, cât și cu numeroase obiceiuri și credințe populare.
Ziua Crucii este o zi de post și de rugăciune, dedicată cinstirii Sfintei Cruci și amintirii jertfei lui Iisus Hristos. În același timp, în lumea satului românesc, 14 septembrie marca și o importantă schimbare în natură, fiind considerată un reper al trecerii de la vară la toamnă.
Ce semnificație are Înălțarea Sfintei Cruci
Sărbătoarea de pe 14 septembrie amintește, potrivit tradiției bisericești, de aflarea Sfintei Cruci de către Sfânta Împărăteasă Elena, mama împăratului Constantin cel Mare, potrivit basilica.ro.
Tradiția spune că, la Ierusalim, au fost descoperite trei cruci, iar Crucea pe care fusese răstignit Mântuitorul ar fi fost recunoscută printr-o minune. Pentru ca mulțimea de credincioși să o poată vedea și cinsti, episcopul Macarie al Ierusalimului a ridicat-o înaintea poporului. De aici este legată și denumirea sărbătorii de Înălțarea Sfintei Cruci.
Praznicul amintește și de readucerea Sfintei Cruci la Ierusalim, după ce aceasta fusese luată de perși.
Pentru creștini, Crucea nu este doar un obiect, ci simbolul jertfei și al biruinței lui Hristos asupra morții. Ziua de 14 septembrie este, prin urmare, una de rugăciune, smerenie și recunoștință.
De ce se ține post de Ziua Crucii
Înălțarea Sfintei Cruci se numără printre sărbătorile importante în care Biserica rânduiește post. Credincioșii se abțin de la alimentele de origine animală, iar sensul postului nu se limitează la mâncare.
Ziua este asociată cu rugăciunea, cumpătarea, pocăința, milostenia și împăcarea cu cei cu care există conflicte. Postul amintește de Patimile și jertfa Mântuitorului.
Ce nu e bine să faci de Ziua Crucii
În tradiția populară, 14 septembrie este o zi în care muncile gospodărești și cele agricole grele erau evitate. În multe sate, oamenii nu lucrau la câmp, nu coseau, nu spălau rufe și lăsau pentru altă zi treburile care puteau fi amânate.
Credința populară spunea că persoana care muncește în această zi poate avea parte de pagubă sau boală. Este vorba însă despre o credință din tradiția populară, nu despre o regulă religioasă formulată în acești termeni.
Tot de Ziua Crucii sunt menționate și anumite interdicții alimentare. În unele zone se credea că nu este bine să fie consumate usturoiul, nucile, prunele sau pepenii, din cauza formei pe care o au anumite părți ale acestor alimente și a asocierii lor simbolice cu semnul crucii.
Acestea sunt tradiții și superstiții populare, care diferă de la o regiune la alta.
„Strugurii lui Dumnezeu”, un obicei păstrat din vechime
Pentru comunitățile viticole, Ziua Crucii era legată de începutul sau apropierea culesului viilor. Sărbătoarea era cunoscută în anumite regiuni și sub numele de Cârstovul Viilor sau Cristovul Viilor.
Unul dintre cele mai frumoase obiceiuri spune că ultimii struguri nu trebuiau culeși. Un ciorchine era lăsat pe butuc pentru păsările cerului și era numit „strugurii lui Dumnezeu”.
Gestul avea o puternică semnificație simbolică: omul nu lua pentru el tot rodul pământului, ci lăsa o parte și pentru celelalte viețuitoare.
În alte zone, primii struguri culeși erau duși la biserică pentru a fi binecuvântați și apoi împărțiți familiei, vecinilor sau oamenilor aflați în nevoie.
Busuiocul și plantele aduse la biserică
O altă tradiție asociată cu Ziua Crucii este ducerea la biserică a florilor și plantelor aromatice.
Busuiocul ocupă un loc aparte în tradiția românească. În unele comunități, alături de busuioc erau aduse menta, cimbrul, măghiranul și alte plante considerate folositoare.
După slujbă, plantele binecuvântate erau duse acasă și păstrate la icoane sau în alte locuri considerate importante ale gospodăriei.
În tradiția populară exista și credința că unele plante medicinale trebuie culese până la Ziua Crucii, după această dată ele începând să-și piardă din putere.
Ziua Crucii și pomenirea celor adormiți
În anumite regiuni ale țării, de Ziua Crucii se pregătesc alimente de post care sunt duse la biserică și împărțite în memoria celor adormiți.
Obiceiurile diferă de la o zonă la alta. Pot fi oferite fructe de toamnă, struguri, prune, nuci, colaci sau alte alimente de post. Darurile sunt însoțite, în unele comunități, de o lumânare aprinsă și sunt împărțite rudelor, vecinilor sau oamenilor nevoiași.
Ce spuneau bătrânii despre vreme, de Ziua Cruci
Ziua de 14 septembrie era și un reper al calendarului popular. Oamenii urmăreau vremea și anumite semne din natură, încercând să afle cum va fi toamna și când va veni frigul.
Una dintre credințele populare spune că, dacă tună de Ziua Crucii, toamna va fi lungă. O altă superstiție spune că, dacă se adună ciorile pe gard, este semn că va cădea bruma.
Tot în jurul acestei zile exista credința că șerpii, insectele și alte viețuitoare se retrag în ascunzișuri, iar pământul începe să se pregătească pentru sezonul rece.
Ziua Crucii, între credință și tradiție
Înălțarea Sfintei Cruci rămâne, înainte de toate, o sărbătoare religioasă dedicată cinstirii Crucii lui Hristos. Tradițiile populare adăugate de-a lungul timpului au dat zilei de 14 septembrie și o importantă dimensiune în calendarul satului românesc.
Pentru credincioși, această zi este un prilej de rugăciune, post, liniște și apropiere de Dumnezeu. Iar obiceiurile legate de munca din gospodărie, alimente, plante, viile și semnele vremii fac parte din patrimoniul tradițional transmis din generație în generație.
