Din cuprinsul articolului
Ministerul Sănătății a publicat în dezbatere publică un proiect de Hotărâre de Guvern care ar putea transforma radical modul în care România monitorizează și previne cele mai frecvente tipuri de cancer. Potrivit notei de fundamentare, documentul care justifică și explică noul act normativ, se propune înființarea a trei Registre Naționale de Screening (RNS) dedicate cancerului de col uterin, cancerului colorectal și cancerului de sân.
Dacă vor fi aprobate, aceste registre vor reprezenta primul sistem național coerent, complet și obligatoriu de colectare a datelor pentru programele de screening oncologic din România.
De ce sunt necesare aceste registre?
Nota de fundamentare subliniază clar: în România nu există în prezent aceste registre, deși legislația obligă la înființarea lor.
Lipsa unui sistem unitar face ca politicile de sănătate să se bazeze pe date fragmentate, incomplete sau doar estimate. Evaluarea eficacității programelor de screening se face rar, fără indicatori clari de performanță, iar impactul real asupra bolilor oncologice este greu de măsurat.
Proiectul de hotărâre rezolvă această problemă prin crearea unor mecanisme oficiale și standardizate de colectare, raportare și analiză.
„Pentru prima dată, România va avea Registre Naționale de Screening care unifică raportările din întreg sistemul de sănătate. Este un pas necesar și mult așteptat, prin care aducem ordine, coerență și predictibilitate în prevenția cancerului.
Strategia Națională de Screening și Prevenție se va baza, în sfârșit, pe date reale, nu pe estimări. Avem nevoie de un sistem în care fiecare furnizor de servicii medicale contribuie la imaginea completă a stării de sănătate a populației.
Trecem de la estimări la date reale, colectate din fiecare spital, cabinet și centru medical. O singură bază de date, unificată și ușor de accesat. Simplu, clar și organizat. Vom ști în timp real câte persoane participă la programele de screening și care sunt rezultatele, iar politicile publice vor fi construite pe dovezi, nu pe presupuneri”, a declarat Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății.
Conform documentului Ministerului Sănătății, sunt propuse trei registre:
- Registrul Național de Screening pentru Cancerul de Col Uterin
- Registrul Național de Screening pentru Cancerul Colorectal
- Registrul Național de Screening pentru Cancerul de Sân
Scopul lor este de a colecta, stoca și analiza date nominale despre persoanele eligibile și participante la screening, astfel încât autoritățile să poată monitoriza:
- incidența leziunilor
- participarea și rata de acoperire
- calitatea și eficiența serviciilor
- cost-eficiența intervențiilor
- impactul asupra morbidității și mortalității
Aceste date vor sta, în premieră, la baza unor politici publice fundamentate științific.
Cadrul legal: obligație europeană și națională
Proiectul transpune o serie de recomandări și obligații prevăzute în:
- Legea nr. 95/2006 privind reforma în sănătate
- Legea nr. 293/2022 privind prevenirea și combaterea cancerului
- Recomandarea Consiliului UE din 9 decembrie 2022, care cere statelor membre să implementeze screening sistematic pentru col uterin, sân și colorectal și să dezvolte sisteme robuste de date
România era unul dintre puținele state UE fără registre naționale de screening oncologic.
Cine va administra registrele?
Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) va fi:
- proprietarul registrelor
- administratorul aplicației informatice
- responsabilul pentru asigurarea sistemului informațional și a supravegherii epidemiologice
Furnizorii de servicii medicale, publici și privați, vor avea obligația legală de a raporta datele. Neraportarea va constitui contravenție.
Cum vor funcționa tehnic registrele?
Ministerul Sănătății și INSP vor dezvolta sau extinde aplicațiile informatice deja existente în cadrul proiectelor POCU și FSE+.
Pentru fiecare registru este prevăzută o structură clară, o fișă unică de raportare și un mecanism de clasificare și stocare securizată a datelor.
Toate procesele se vor desfășura respectând integral Regulamentul GDPR.
Finanțarea este asigurată prin Programul Sănătate – Prioritatea 1 (FSE+). Bugetele estimate sunt:
- 6,858 milioane lei – Registrul pentru cancerul de col uterin
- 7,270 milioane lei – Registrul pentru cancerul de sân
- 3,307 milioane lei – Registrul pentru cancerul colorectal (prin ROCCAS 3)
În total: peste 17 milioane de lei pentru operaționalizare și dezvoltarea aplicațiilor.
Nota de fundamentare subliniază impactul major al registrelor:
- Permit acces echitabil la screening, inclusiv în zonele vulnerabile
- Previn supratestarea sau lipsa testării
- Monitorizează calitatea serviciilor
- Susțin evaluarea impactului asupra morbidității și mortalității
- Ajută la planificarea necesarului de formare și resurselor medicale
- Contribuie direct la atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă privind sănătatea
Registrul transformă screeningul dintr-un proiect punctual într-un proces continuu, predictibil și eficient.
După adoptarea hotărârii, Ministerul Sănătății va trebui să emită două ordine importante:
- metodologia screeningului pentru cancerul de sân
- organizarea activității de înregistrare nominală și atribuțiile instituțiilor implicate
Aceste documente vor completa cadrul necesar pentru ca registrele să devină pe deplin funcționale.
