Alimente de bază în DIETA lui Pitagora. De ce le consuma

Toată lumea știe că Pitagora a fost un filosof și matematician grec, originar din insula Samos, întemeietorul pitagorismului, care punea la baza întregii realități, teoria numerelor și a armoniei. Dincolo de teoremele sale matematice, Pitagora a fost și primul vegetarian care a venit cu o serie de schimbări ale stilului de viață.

Alimente de bază în DIETA lui Pitagora. De ce le consuma

Dintr-un stil de viață sănătos, filosoful grec a creat dieta pitagorică, care se bazează pe corespondența strânsă dintre mâncare și partea spirituală, emoțională și mentală a oamenilor. Pitagora credea că mâncarea cu carne afectează fluxul și echilibrul fluidelor corporale

Dacă vă întrebați cât de mult mânca pește, se pare că o făcea rar. De asemenea, matematicianul nu a mâncat niciodată fasole, deoarece, potrivit acestuia, consumul acesteia provoacă anemie hemolitică.

Pentru cei care nu știu, anemia hemolitică este rezultatul distrugerii celulelor roșii din sânge.

Cerealele erau la baza alimentației grecilor antici, după cum ne spune Hesiod în lucrarea sa „Hrana de bază a lui Pitagora”.

„Pentru masa de prânz, Pitagora și cei care îi urmau dieta consumau doar pâine (cu drojdie) și miere”

Ce alimente include dieta pitagoreică?

Pitagora consuma alimente crude, multe fructe, legume și nuci. Consumul acestor alimente combate stresul oxidativ, care este un mecanism despre care se crede că leagă obezitatea de ateroscleroză și de bolile cardiovasculare.

Alimentele de bază ale dietei pitagoreice sunt următoarele:

Fasole roșie: Contribuie la menținerea unei bune funcții renale.

Nuci: Ajută creierul să funcționeze mai bine și ajută la prevenirea unor boli precum Alzheimer.

Țelina: Este o sursă excelentă de siliciu care ajută la menținerea unei bune sănătăți osoase.

Avocado: Sursă de acid folic. Se crede că acesta reduce riscul de displazie cervicală, care este o afecțiune precanceroasă.

Roșii: Studiile au descoperit că, datorită licopenului din roșii, există un risc redus de boli de inimă la bărbații și femeile care le consumă.

Ghimbir: Beneficiile pentru sănătate se datorează în principal antioxidanților și proprietăților antiinflamatorii pe care le conține.

Ciuperci: S-a constatat că acestea îmbunătățesc auzul, deoarece sunt unul dintre puținele alimente care conțin vitamina D.

Morcovii: Consumul lor contribuie la o bună sănătate a ochilor. Morcovii sunt plini de vitamine și antioxidanți, cum ar fi beta-carotenul, care reduc șansele de degenerare maculară, principala cauză a pierderii vederii la persoanele în vârstă.

Cartofii dulci: Au un conținut ridicat de beta-caroten, care este un antioxidant puternic ce protejează toate țesuturile corpului, inclusiv pancreasul, de daunele legate de cancer sau de îmbătrânire.

Ceapă: Deosebit de bogată în vitamina C, vitamine din complexul B, inclusiv acid folic (B9) și piridoxină (B6). Acestea contribuie la metabolism și la funcția nervoasă. Sunt, de asemenea, o sursă bună de potasiu. În cele din urmă, acționează ca un puternic antioxidant.

Usturoi: Previne boala Alzheimer, scade colesterolul, combate virușii, ajută la detoxifierea organismului, îmbunătățește sănătatea oaselor, contribuind în același timp la performanța fizică și mentală.

Ulei de migdale: Este bogat în vitaminele A, E, B1, B2, B2, B6, B17 și oligoelemente.

Grapefruit: Conține substanțe numite limonoide, care s-au dovedit a inhiba creșterea cancerului la animalele de laborator și la celulele mamare umane, potrivit Pronews.

Strugurii: S-a demonstrat că o dietă bogată în fructe proaspete, cum ar fi strugurii, reduce riscul de cancer pulmonar și de emfizem. Semințele de struguri conțin, de asemenea, o substanță chimică numită proantocianidină, care pare să reducă severitatea astmului cauzat de alergii.

Smochine: Se estimează că acestea cresc motilitatea spermei masculine și numărul de spermatozoizi.