Aspirina ar putea preveni Covid-19 dar are efecte secundare. Pentru aceste persoane e strict interzisă

Aspirina este un medicament antiinflamator cu multe beneficii. Poate fi utilă în reducerea febrei, a durerilor şi a inflamaţiilor, dar şi în prevenirea bolilor cardiovasculare pentru că împiedică plăcile să se depună pe artere. Recent, medicii au descoperit că ar putea ajuta și în prevenirea infecției cu Covid-19. 

Acest efect antitrombocitar al aspirinei scade capacitatea sângelui de a forma cheaguri şi o face utilă în prevenţia şi tratamentul atacurilor de cord şi a accidentelor vasculare cerebrale – AVC. Există însă şi un dezavantaj: riscul de sângerare mai puternică în cazul unei transfuzii sau a unei intervenţii chirurgicale.

”Aspirina are efecte antiinflamatorii, antivirale și anticoagulante, toate aceste trei manifestări fiind întâlnite și în boala COVID-19. Plecând de la aceste trei idei legate de efectele aspirinei, cercetătorii din Israel au realizat un studiu observațional pe 10.000 de pacienți în perioada februarie – iunie 2020 și au observat că cei care luau cronic aspirină – vorbim de doze mici de aspirină, 75-100 de miligrame – au avut un risc mai mic cu până la 30% de a se îmbolnăvi cu COVID”, a declarat Radu Țincu la Digi24.

Aspirina este interzisă gravidelor

Aspirina este extrem de agresivă pentru tubul digestiv: De altfel, este este interzisă gravi­delor, bolnavilor cu astm, insu­ficienţă renală sau hepatică. „Poate provoca dureri în capul pieptului, probleme renale, gastrite, agravarea gastritelor şi a ulcerelor, putând merge, în cazul bolnavilor ulceroşi, până la hemoragii digestive superioare”, atrage atenţia prof.dr. Ion Fulga, şeful catedrei de farmacologie din cadrul UMF”Carol Davila”.

Conform indicaţiilor de pe prospect, analgezicele se administrează astfel: aspirina-un comprimat la 6-8 ore. ”O aspirină pe zi pentru pacienții care se știu deja cu boli coronariene sau care au avut un accident vascular cerebral sau care știu că au stenoze sau plăci de aterom, e foarte bună. Însă, sunt situații în care pacienții înlocuiesc aspirina clasică, adica acidul acetilsalicilic cu divese preparate considerate antiagregante naturale și care se întorc la spital cu stentul (dispozitivul care se montează in cazul unui infarct) ocluzionat. Din cauză că au luat o perioada lungă de timp ceva ce nu era aspirina, de fapt, așa că, mare grijă la situații de genul acesta,” a explicat dr. Ana Maria Șerban, pentru Medika TV.