Beneficiile postului intermitent. Este ÎNFOMETAREA o dietă sănătoasă?

Postul intermitent face furori printre persoanele dornice de o siluetă silfidă din întreaga lume. Față de dietele obișnuite, care recomandă trei mese regulate pe zi, în “intermittent fasting” slăbim sărind peste aceste mese, practic înfometându-ne.

Georgiana Ioniță

Deși sună extrem, specialiștii spun că acest tip de dietă are extrem de multe beneficii, asta pe lângă numărul de kilograme pierdute.

Postul intermitent reprezintă o strategie de organizare a meselor cu scopul de a accelera metabolismul grăsimilor și de a pierde în greutate, păstrând masă musculară. Acest tip de regim nu presupune reducerea aportului caloric, ci își propune să modifice orele la care sunt servite mesele sau, mai bine spus, modul în care sunt sărite mesele.

Mai exact, în zilele de repaos alimentar (post intermitent) nu se consumă alimente sau băuturi care conțin calorii, alternând cu zile în care alimentele și băuturile sunt consumate în mod normal.

„Această nouă strategie nutrițională are ca principiu eliminarea uneia sau mai multor mese, zilnic sau săptămânal, cu scopul scăderii în greutate și de reducere a procentului de grăsime corporală, în special de pe organele interne și stimulează producția de celule stem la nivelul tubului digestiv. Acesta acționează că o formă ușoară de stres care activează în mod continuu funcția de apărare celulară și îmbunătățește răspunsul corpului la insulină. O sensibilitate scăzută la insulină favorizează apariția obezității, a diabetului și crește riscul afecțiunilor cardiace.

Influențând răspunsul organismului la acest hormon, obținem un control mai bun asupra greutății corporale, iar pierderea kilogramelor se bazează pe pierderea de grăsime și nu de masă musculară, ne-a explicat dr. Florin Ioan Bălănică, Specialist în Medicină Personalizată, Nutriție și Nutrigenomică;

Cum funcționează

Potrivit specialiștilor în nutriție, în perioada de hrănire, organismul folosește ca sursă de energie nutrienții ingerați. „Odată ce absorbția nutrienților se încheie, corpul intră într-o stare de post-absorbție, apoi începe etapa de înfometare, la 8-12 h de la ultima masă. În această stare, nivelul de insulină și glucide este scăzut și astfel lipidele sunt folosite ca sursă de energie. Prin urmare, în perioada de post intermitent, corpul arde grăsimile deja stocate într-un mod mai eficient. Totodată, postul intermitent influențează nivelul de leptină din sânge, hormon responsabil de senzația de foame/sațietate”, spune doctorul Bălănică.

Postul intermitent are două variante, ambele eficiente:

• Lung, fără mâncare 24 de ore sau mai mult, se poate repeta de două ori pe săptămână.

• Scurt, în care nu mănânci nimic 12-20 de ore și care se poate repeta zilnic.

Majoritatea dietelor recomandă 3 mese principale și eventual 2 gustări pe zi, la intervale de timp regulate, cu scopul de a preveni episoadele de foame devastatoare ce apar în urma omiterii unei mese principale și în care suntem tentați să consumăm mult peste nevoile organismului.

În postul intermitent, în schimb, în zilele de dietă se consumă doar 20%-25% din necesarul de calorii zilnic.

„Această formulă este baza unei diete populare de 5:2, care implică restricții calorice pentru 2 zile non-consecutive pe săptămână și o alimentație normală în celelalte 5 zile. Regimuri similar 4:3, în care 4 zile urmăm regim de 5 mese și 3 zile consecutive doar 3 mese.

Apoi, mai este postul de 12-20 de ore. În ciuda efectelor sigure, dar variabile, asupra pierderii în greutate, repausul alimentar pe intervale cuprinse între 12 și 20 de ore, repetat la câteva zile, a fost asociat cu scăderea colesterolului total, a trigliceridelor, a glucozei și cu îmbunătățirea sensibilității la insulină”, spune dr. Bălănică.

Aici intră și varianta repaosului alimentar pe timp de noapte. Asta înseamnă că, dacă obișnuiești să te culci la ora 23.00, ultima masă ar trebui să fie cel târziu la ora 20.00, iar micul-dejun, nu mai devreme de ora 8 dimineața.

Postul intermitent nu e de ieri, de azi, mai exact, acest tip de dietă datează încă din epoca de piatră, deși atunci nu era dietă, ci stil de viață sau supraviețuire. Strămoșii noștri mâncau atunci când vânau, iar asta se putea întâmpla la zile distanță. În perioadele de repaus alimentar, organismul lor se hrănea cu grăsimea depusă din zilele de supraalimentare.

Pe lângă slăbire, postul intermitent vine cu multiple beneficii, cum ar fi: o mai bună sănătate cardiovasculară și reducerea apetitului, însă și inducerea stării de cetoză. Cetoza este definită de specialiști drept procesul de ardere a grăsimilor pentru energie prin eliberarea unor substanțe chimice numite corpuri cetonici, care declanșează moleculele BDNF, responsabile pentru construirea și consolidarea neuronilor și a conexiunilor neuronale în zonele creierului.