Boala de inimă de care suferă un milion de români. Este mai gravă decât cancerul și 9 din 10 pacienți nu știu că o au

Din cuprinsul articolului

Insuficiența cardiacă este prima cauză de internare în spitalele din România. Foarte grav este că 9 din 10 persoane care suferă de aceasta boală de inimă nu știu că au acest diagnostic.

Aproximativ un milion de persoane din România suferă de insuficiență cardiacă (4.7% din populație, conform studiilor). Și, în fiecare an, 25.000 de persoane sunt diagnosticate cu insuficiență cardiacă, la noi în țară. Mai grav este că 9 din 10 persoane care suferă de insuficiență cardiacă, în România, nu știu că au acest diagnostic. Insuficiența cardiacă este prima cauză de internare în spitalele din România. Supraviețuirea la 5 ani de la diagnosticul de insuficiență cardiacă este mai mică decât supraviețuirea în multe forme de cancer.

Insuficiența cardiacă este o boală cronică gravă, în care inima nu poate pompa o cantitate suficientă de sânge spre organe, pentru a susține funcționarea acestora. Cele mai frecvente cauze de insuficiență cardiacă, în România, sunt: infarctul miocardic și alte tipuri de boli coronariene, hipertensiunea arterială, boli ale valvelor inimii și malformațiile congenitate cardiace.
„Prevalența insuficienței cardiace în rândul populației României este de 4,7%. Aproximativ 35% dintre pacienți prezintă insuficiență cardiacă cu grad ridicat de severitate a bolii și cu o calitate a vieții extrem de scăzută, care este influențată și de problemele psihologice, de reacțiile adverse la tratament și de limitările de ordin social. Educația pacienților și asistența psihologică sunt insuficient acoperite de sistemul național de sănătate. O mai bună informare a pacienților pentru conștientizarea implicațiilor medicale și non-medicale ale bolii ar îmbunătăți calitatea vieții acestora”,a averizat dr. Ovidiu Chinocel, de la Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. C.C. Iliescu”, din București.

Simptomele insuficienței cardiace pot include respirația grea și oboseala extremă, împiedicându-i pe pacienți să muncească sau să ia parte la activitățile sociale obișnuite, efectul fiind izolarea socială, anxietatea și depresia.

„9 din 10 pacienți diagnosticați cu insuficiență cardiacă nu știu că suferă de această boală, aspect care indică o majoră problemă de comunicare între medic și pacient, pe acest subiect. În plus, sunt puține persoanele care recunosc factorii de risc, semnele și simptomele insuficienței cardiace. De aceea, îmbunătățirea comunicării medic-pacient prin schimbarea oaradigmei clasice medicul spune, pacientul execută este esențială, în așa fel încât pacienții cu insuficiență cardiacă să nu mai fie expuși riscului de deces prematur și, pe de altă parte, să aibă o calitate a vieții mult mai bună”, a afirmat dr. Marius Geantă.

Insuficiența cardiacă are prognostic nefavorabil comparable cu multe dintre cele mai frecvente forme de cancer. Costul semnificativ al bolii și pentru societate, din cauza unei rate mai mari de spitalizări și respitalizări și a impactului asupra familiei pacientului. Cel mai probabil, aceste costuri vor fi din ce în ce mai mari, odată cu creșterea prevalenței bolii pe fondul îmbătrânirii populației și a ratei crescute de supraviețuire după atacuri de cord.

Cum să acționăm?

Grupul de lucru pentru insuficiența cardiacă al Societății Române de Cardiologie a identificat, într-un document de poziție, patru priorități și direcții de acțiune în domeniul insuficienței cardiace din țara noastră:

– creșterea conștientizării publice și înțelegerea implicațiilor bolii;

– realizarea unei baze de date pentru insuficiența cardiacă, la nivel național;

– susținerea dezvotării unităților medicale dedicate tratamentului insuficienței cardiace;

– asigurarea asistenței medicale de calitate și a monitorizării pacienților, în cadrul asistenței  primare.

Programul „Health Innovation Agenda” a fost inițiat de Centrul pentru Inovație în Medicină începând cu anul 2015, cu scopul de a aduce pe agenda publică temele invatoare din medicină, în vederea creșterii nivelului de informare și educare asupra acestor subiecte de înalt nivel științific. Dar educarea și informarea trebuie să se adreseze și pacienților sau posibililor pacienți. Pentru că, nu de puține ori, s-a constatat că un pacient cu hipertensiune arterială, de exemplu, nu știe sau nu este informat că suferă și de insuficență cardiacă, au mai subliniat specialiștii.

Recent Posts

Vremea o ia razna la final de săptămână. Prognoza ANM s-a modificat

Vremea o ia razna de vineri, 17 mai. ANM a revizuit prognoza meteo și prevede…

7 minute ago

Două planete aduc noroc și belșug pentru mai multe zodii. Zodia care poate să își îndeplinească o mare dorință până pe 31 Mai

Cristina Demetrescu vestește o perioadă favorabilă pentru câteva semne zodiacale. Dorințele cele mai mari se…

37 de minute ago

Aurul verde: infuzia antiinflamatoare ancestrală asiatică care este cheia tinereții

Printre curiozitățile pe care le ascunde ceaiul verde, una dintre cele mai frapante este faptul…

o oră ago

Tratamentul infertilității dublează riscul de boli de inimă în decurs de un an după naștere

Tratamentul infertilității dublează riscul de boli cardiace. Există o creștere semnificativă a riscului de a…

2 ore ago

Un adolescent de 14 ani a murit după ce a mâncat un singur chips picant. Ambalajul avertiza că provoacă „durere intensă”

Tragedie în America, unde un adolescent a murit după ce a mâncat un chips extrem…

3 ore ago

Citeste si:

  • DICTIONAR MEDICAL

Rinită alergică