Cancerul care omoară cele mai multe românce este cauzat de un virus

Cancerul de col uterin. Pe 20 septembrie este Ziua Mondială a Cancerelor Ginecologice. România rămâne prima țară ca mortalitate prin acest tip de cancer. Astăzi, puteti citi un articol interesant cu Prof. Dr. Elvira Brătilă, medic primar obstetrică ginecologie, chirurgul care realizează frecvent intervenții chirurgicale în cancerul de col uterin, precum tranchelectomia radicală cu limfadenectomia pelvică, efectuând în premieră în România această intervenție pe cale total minim invazivă, laparoscopic sau robotic.

Cancerul cervical, sau cancerul de col uterin reprezintă afecțiunea oncologică care se instalează la nivelul celulelor colului uterin (sau cervixului, cum mai este numit), adică în partea inferioară a uterului. 

Anatomic, colul uterin este format din endocervix (situat în partea superioară a colului) și exocervix (situat în porțiunea inferioară). Endocervixul este acoperit cu celule glandulare, în timp ce exocervixul este acoperit cu celule scuamoase. Aceste două regiuni diferite din punct de vedere al structurii celulare se întâlnesc într-o regiune numită zona de transformare, care se poate muta de-a lungul vieții unei femei, în special după naștere. Această zona marchează, de cele mai multe ori, zona de debut a cancerului de col uterin.

Cancerul de col uterin se clasifică în funcție de aspectul microscopic al leziunilor, identificându-se astfel două tipologii canceroase: carcinomul cu celule scuamoase și adenocarcinomul. Carcinomul cu celule scuamoase este cel mai frecvent întâlnit și se instalează de obicei în zona de transformare. Adenocarcinoamele se dezvoltă în endocervix, la nivelul celulelor glandulare producătoare de mucus. Mai rar, sunt depistate și carcinoame mixte, denumite carcinoame adenoscuamoase sau carcinoame mixte.

Cancerul de col uterin, cauze

Principala cauză a apariției cancerului de col uterin este contaminarea cu virusul papilloma (sau HPV). Nu înseamnă însă că o dată contractat virusul HPV, vor și apărea leziuni canceroase. Studiile arată că numai o mică parte din aceste infecții provoacă leziuni precanceroase cu evoluție malignă, în timp ce majoritatea infecțiilor HPV (aproximativ 80%) sunt autolimitante și se vindecă de la sine.

Tratament pentru infecția HPV nu există încă, singura modalitate de prevenție rămânând vaccinarea. În România, din anul 2008 a fost introdusă vaccinarea gratuită a adolescentelor, însă fără a avea mare succes. Totuși, de la an la an numărul fetelor tinere vaccinate crește, așadar putem avea speranța unei scăderi a numărului de cazuri. 

La nivel mondial, vaccinarea împotriva HPV a fost adoptată de numeroase țări. Eficiența vaccinării a fost deja demonstrată în Australia, Noua Zeelandă, SUA, Canada, Danemarca, Suedia sau Germania; de exemplu, pentru femeile născute între anii 1989 – 1999 care au fost vaccinate în Danemarca s-a demonstrat o reducere cu 60% a leziunilor precanceroase față de grupul de control (nevaccinate) (potrivit datelor statistice disponibile pe site-ul Institutului National de Sănătate Publică. Un alt exemplu este Australia unde boala a fost aproape eradicată prin practicarea vaccinării atât la fete cât și la băieți.

Jumătate dintre femeile diagnosticate cu cancer de col uterin de la noi din țară pierd lupta cu această boală

Statisticile spun că în lume, 1,3 milioane de femei sunt diagnosticate anual cu cancere ginecologice. În anul 2018, la nivel mondial s-au înregistrat 569.847 de cazuri noi de cancer de col uterin, fiind a patra cauză de mortalitate la femei în lume.

În România, cancerul de col uterin reprezintă principala cauză de mortalitate la femei: anual circa 1.740 de femei mor din cauza cancerului de col uterin și alte 3.300 sunt diagnosticate, ceea ce înseamnă că aproape jumătate dintre persoanele diagnosticate pierd lupta cu această boală.

România se află pe primul loc între țările Uniunii Europene în privința incidenței cu o rată de 20 ori mai ridicată decât a Islandei, țara cu cele mai puține decese (0,7/100 000) și de 4 ori mai mare față de media UE (3,5/100 000). (Conform datelor disponibile pe site-ul Institutului National de Sănătate Publică)

Cancerul de col uterin, un ucigaș tăcut

Din păcate, atunci când apar simptomele specifice, boala se află într-un stadiu invaziv, ceea ce înseamnă că celulele canceroase au invadat deja țesuturile învecinate. Din acest motiv, cancerul de col uterin poate fi considerat un ucigaș tăcut: pentru că debutul său nu este semnalizat prin niciun simptom specific, iar stadiile ceva mai avansate pot avea și ele simptome destul de confuze.

Iată care sunt totuși câteva dintre simptomele cancerului de col uterin:

• Sângerările anormale. Acestea pot apărea la contact, după instalarea menopauzei sau între menstruații. De asemenea, prelungirea menstruației poate fi un semn îngrijorător.
• Secrețiile cu sânge. Acestea pot apărea între menstruații sau după instalarea menopauzei.
• Durerea în timpul actului sexual.

Prevenția cancerului de col uterin

Din fericire, cancerul de col uterin este printre puținele tipuri de cancer care pot fi prevenite prin vaccinare. Studiile arată că vaccinul acoperă 9 dintre tulpini și poate reduce cu până la 92% apariția cancerului. 

Screening-ul pentru cancerul de col uterin reprezintă, de asemenea, una dintre principalele metode pentru detecția leziunilor pre-canceroase în stadiile incipiente, în așa fel încât tratamentul să aibă o eficiență cât mai mare. Acesta presupune efectuarea testului Babeș – Papanicolaou (B – P) completat, când este cazul, de testarea primară pentru depistarea infecției persistente cu HPV și triajuș citologic, în cazul infecției. 

Cancerul de col uterin. Soluții de tratament

Chirurgia pelvică oncologică urmează tendința medicinei personalizate. “Tailoring surgery” înseamnă abordarea chirurgicala individualizată, în funcție de stadiul și extinderea cancerului.

Tratamentul cancerului de col uterin depinde foarte mult de vârsta și de stadiul de evoluție a bolii. Dacă pacienta se află la vârsta reproductivă, tratamentul chirurgical va urmări prezervarea fertilității. În acest caz, se va planifica un tratament individualizat, care va lua în considerare stadiul bolii, extinderea sectorială a cancerului dar și modalitățile de prevenție ale recidivei.

Atunci când vorbim despre stadiile incipiente ale bolii (stadiul 1A și 1B1, respectiv tumori sub 2cm) pacientele tinere își pot păstra capacitatea de reproducere prin chirurgia conservatoare,  cu prezervarea uterului, lucru esențial pentru implantarea unei sarcini.

Prof. Dr. Elvira Brătilă, medic primar obstetrică ginecologie: „În stadiile de cancer precoce, dacă pacienta dorește să aibă copii, se pot face tratamente conservatoare astfel încât sa își păstreze funcția menstruală și capacitatea de procreare. De regulă, se excizează colul uterin, cu țesuturile înconjurătoare, acolo unde cancerul diseminează frecvent, împreună cu ganglionii limfatici. Ii putem păstra astfel uterul, esențial pentru implantarea unei sarcini.”

Operația conservatoare se realizează în doi timpi: identificarea ganglionilor santinelă și excizarea și analiza histopatologică a materialului.

Tehnica ganglionului santinelă are ca principal scop localizarea locului de drenaj al tumorii respective. Abordul cu rezultatele cele mai bune este prin chirurgia robotică, minim invazivă.

Prof. Dr. Elvira Brătilă: „Chirurgia robotică aduce avantajul că se poate injecta o substanță care identifică mult mai bine ganglionul santinelă, pentru că robotul, având o camera video în infrared și injectând indocianin green, poți identifica tot traseul limfatic, cât și ganglionul santinelă.”

Urmează excizia ganglionului și analiza histopatologică, realizată în timpul intervenției chirurgicale. Excizia ganglionului și analiza histopatologică se realizează în cadrul aceleiași intervenții, iar rezultatul va indica dacă tumora a invadat țesutul sau nu. Dacă răspunsul este negativ, se poate lua decizia de a proceda la operația conservatoare, respectiv limfadenectomia pelvică, urmată de trachelectomie – excizia colului cu țesutul înconjurător.  Dacă rezultatul este pozitiv, se va efectua histerectomia radicală cu limfadenectomie pelvică.

În cazul cancerelor la paciente care nu doresc păstrarea fertilităţii, tratamentul constă în histerectomie radicală cu limfadenectomie pelvică.

Prof. Dr. Elvira Brătilă: „Histerectomia radicală se poate realiza clasic, laparoscopic sau robotic. Pentru tumorile cu dimensiuni sub 2cm indicaţiile constau ȋn abordarea minim invazivă a acestora, cum o demonstrează și ultimele studii ale Societăţii Europene de Oncologie Ginecologică, ȋn care arată că rata mortalităţtii și recidivei la tumorile sub 2 cm sunt aceleași prin chirurgie clasică sau minim invazivă. Dacă ne referim la tehnica minim invazivă, aceasta oferă chirurgului beneficiul de a realiza o limfodisecție minuțioasă, cu excizia ganglionilor pelvici. Se pot exciza parametrele, țesuturile din jurul uterului, astfel încât să prezervi nervii pelvici, care asigură funcția normală a intestinului gros, vezicii și menținerea funcției sexuale. De aceea, trebuie intărită concluzia că abordul minim invaziv ȋși arată superioritatea ca tehnică utilizată, dar mai ales prin prisma beneficiului substanţial al recuperării mai rapide a pacientelor post-intervenţie.”

În cancerul avansat, când tumora se extinde anterior spre vezică sau posterior spre rect, se intervine chirurgical la nivelul mai multor organe.

Prof. Dr. Elvira Brătilă: „Atunci când tumora a invadat vezica sau rectul, suntem nevoiți să facem exenterație anterioară. Se scot: uterul, țesuturile din jur si vezica, se face o derivație urinară sau exenterație posterioară. Când scoți uterul și intestinul, faci “anus iliac” sau exenterație totală când scoți intestin, uter și vezică. Vorbim în acest ultim caz de stadiile avansate.”

Chirurgia robotică și avantajele ei

Chirurgia robotică este cea mai avansată formă de chirurgie minim-invazivă în tratamentul acestor patologii. Adresabilitatea chirurgiei robotice se extinde zi de zi, cuprinzând întreaga arie pelvică, de la patologia endometriozei, la suferințe oncologice, de la patologii asociate infertilității la suferințe ce impactează zone conexe, din aria uro-genitală.

În timpul intervenției chirurgicale robotice, peretele abdominal nu se mai incizează, operația realizându-se prin 4 incizii mici, care permit recuperarea rapidă postoperatorie. Sistemul da Vinci este o platformă sofisticată de chirurgie robotică care a fost concepută pentru a amplifica și a extinde capacitățile chirurgului. 

Prof. Dr. Elvira Brătilă: „Beneficiile pacientului în urma intervenției chirurgicale robotice sunt net superioare. Vorbim de durere postoperatorie scăzută, minimizarea riscurilor de hemoragie post-intervenție chirurgicală, timp de recuperare mai scurt, lipsa traumei produse asupra peretelui abdominal, rată scăzută de complicații, timp de spitalizare redus, recuperare postoperatorie rapidă, reintegrarea rapidă în activitatea socială.”