Cât de mult îți poate crește pulsul din cauza stresului. Palpitațiile, un semn de alarmă

Frecvența cardiacă sau pulsul normal mediu variază foarte mult. În timpul stresului, organismul eliberează hormoni care declanșează un răspuns de „luptă sau fugă”, iar pulsul poate crește și depăși 100 de bătăi pe minut (bpm). Stresul pe termen lung poate duce la diverse probleme de sănătate.

„Ritmentul cardiac” se referă la numărul de bătăi ale inimii pe minut. În perioadele de stres, ritmul cardiac poate crește dincolo de un interval sănătos, ceea ce poate contribui la anumite probleme de sănătate.

Care este ritmul cardiac/pulsul normal?

O frecvență cardiacă normală în repaus – viteza cu care inima bate în perioadele de relaxare – este între 60 și 100 de bătăi pe minut (bpm).

În unele cazuri, o frecvență cardiacă mai mică de 60 bpm nu este problematică și este frecventă la persoanele care fac des exerciții fizice sau iau anumite medicamente, cum ar fi beta-blocante.

În perioadele de stres, ritmul cardiac în repaus al unei persoane poate depăși 100 bpm.

De ce crește streul ritmul cardiac?

Când o persoană este stresată, corpuleliberează hormonii adrenalină și noradrenalina, numiți și epinefrină și norepinefrină. Hormonii semnalează organismului să crească temporar ritmul cardiac, tensiunea arterială și ritmul respirator.

Schimbările fizice care apar în timpul stresului sunt modul în care organismul se pregătește pentru o situație pe care o percepe ca fiind amenințătoare.

O astfel de schimbare, numită răspunsul la luptă sau la fuga, poate ajuta o persoană să se apere împotriva unei amenințări fizice sau să fugă mai eficient.

Au loc o varietate de procese biologice care ajută la îmbunătățirea modului în care o persoană răspunde la un eveniment stresant. Aceasta include creșterea frecvenței cardiace și a fluxului de sânge către mușchi, pentru a oferi mai mult oxigen și, prin urmare, energie, ceea ce îi poate ajuta să funcționeze mai bine.

Răspunsul de luptă sau fuga a fost esențial pentru strămoșii noștri vânători-culegători care s-au confruntat cu amenințări reale în sălbăticie. Oamenii moderni experimentează același răspuns în situații care nu pun neapărat viața în pericol, dar corpul interpretează sentimentele de stres în același mod.

Cum se simte un puls crescut

O frecvență cardiacă rapidă poate provoca palpitații. Un ritm cardiac rapid poate provoca și alte simptome, inclusiv:

• oboseală
• amețeli
• disconfort sau durere în piept
• dificultăți de respirație
• leșin
• greaţă

Alte simptome de stres

Stresul poate provoca diverse simptome, inclusiv:

• probleme ale pielii, cum ar fi erupții cutanate și acnee
• stomac deranjat
• dureri de cap
• durere în tot corpuș
• pierdere de energie
• dificultăți de somn
• iritabilitate și furie
• modificări ale apetitului
• lipsa de interes pentru activități
• probleme de memorie

Efectele stresului asupra sănătății

Stresul prelungit sau cronic poate afecta negativ sănătatea unei persoane. Nivelurile crescute de hormoni de stres, care forțează corpul  pentru perioade lungi de timp, pot provoca răspunsuri fizice care pot fi dăunătoare în timp. Stresul cronic poate provoca:

• ritm cardiac neregulat
• inflamaţie
• probleme digestive
• creșterea tensiunii arteriale
• scăderea fluxului sanguin către inimă

Aceste răspunsuri fizice pot crește riscul unei persoane de a face atac de cord și accident vascular cerebral. Stresul poate crește, de asemenea, riscul afecțiunilor de sănătate mintală, cum ar fi depresia și anxietatea.

Stresul poate contribui, de asemenea, la comportamente dăunătoare sănătății, care, la rândul lor, pot contribui la boli precum

• diabet
• obezitatea
• boli de inimă
• insomnie

Comportamentele dăunătoare pentru sănătate pe care experții le asociază cu stresul includ:

• supraalimentare
• dietă nesănătoasă
• întreruperea tratamentelor prescrise medic
• fumat
• evitarea activitatii fizice

Sfaturi pentru gestionarea stresului și scăderii ritmului cardiac

Potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), modalitățile sănătoase de a gestiona stresul includ:

• Activități care scad nivelul de stres, cum ar fi yoga sau exerciții de respirație.
• Adoptarea unei diete sănătoase: consumul de proteine slabe, fructe și legume și cereale integrale, evitând în același timp sarea, zahărul și grăsimile nesănătoase.
• Limitarea consumului de alcool: o persoană care se confruntă cu stres ar trebui să încerce să evite alcoolul sau să bea cu moderație.
• Evitarea consumului de droguri ilegale și a abuzului de medicamente eliberate pe bază de rețetă.
• Socializarea: discuțiile cu prietenii, familia, grupurile de sprijin sau alții despre sentimentele și preocupările lor poate ajuta la gestionarea stresului.
• Luați pauze de la știri despre evenimente negative, inclusiv pe rețelele sociale.
• Un somn de bună calitate: adulții au nevoie de cel puțin 7 ore de somn pe noapte.
• Activitate fizică: chiar și antrenamentele de scurtă durată pot ajuta la ameliorarea simptomelor de stres.

Când să contactați medicul

Cel mai bine este să contactați medicul dacă o persoană se confruntă cu o frecvență cardiacă rapidă din cauza stresului și cu oricare dintre următoarele simptome:

• palpitații cardiace recurente care se agravează în timp
• o afectiune cardiaca
• un ritm cardiac care nu revine la normal în câteva minute sau la scurt timp după ce a trecut o situație stresantă
• antecedente de probleme cardiace
• leșin sau experimentarea unor sentimente de leșin
• dificultăți de respirație
• dureri în piept