Ce afecţiuni grave poate ascunde fibrinogenul crescut. Care sunt valorile normale în funcţie de vârstă

Este o proteină produsă în ficat cu rol important în procesul de coagulare a sângelui, care este esențială pentru o varietate de procese, inclusiv formarea cheagurilor de sânge, vindecarea rănilor, inflamații și creșterea vaselor de sânge. Fiecare proteină se descompune după 6 zile aproximativ, în fluxul de sânge.

Când o persoană sângerează, organismul iniţiază un proces care se numeşte coagulare în cascadă, formând astfel un cheag care va opri sângerarea.

Dacă nivelul fibrinogenului este prea mic poate apărea hemoragia. Însă, dacă nivelurile fibrinogenului sunt crescute există risc mare de formare a cheagurilor de sânge, respectiv apare pericolul unui infarct sau a unui accident vascular cerebral.

Când se recomandă această analiză de sânge?

Un test de activitate fibrinogen poate fi recomandat singur sau ca parte a unei serii de teste pentru a determina cauza sângerării anormale. Medicul poate recomanda un test de activitate fibrinogen dacă întâmpinați oricare dintre următoarele:

• vânătăi excesive;
• sângerare gingivală excesivă;
• sângerări nazale frecvente;
• hemoragie a tractului gastrointestinal;
• sânge în urină;
• sânge în scaun;
• sângerare la nivelul capului;
• ruptura splinei.

Nivelurile scăzute de fibrinogen pot provoca tromboză din cauza creșterii activității de coagulare, potrivit portalului cancer360.ro. De asemenea, este important de ştiut că nivelul fibrinogenului creşte dacă apare o inflamaţie în organism, iar femeile însărcinate şi fumatorii pot prezenta un nivel crescut al fibrinogenului.

Valori normale în funcţie de vârstă

Nivelurile normale pot varia de la un laborator la altul, însă o valoare normală pentru fibrinogen este cuprinsă între 200 și 400 mg / dL.

La persoanele de peste 18 ani, valorile normale ale fibrinogenului se situeaza intre 200 si 400 mg/dL (2.0 – 4.0 g/L) si pot fi usor diferite, in functie de laborator.

Valorile normale pentru copiii intre 0 si 1 an se situeaza intre 160 si 390 mg/dL, pentru cei cu varste intre 2 si 10 ani: 140 – 360 mg/dL, iar intre 11 si 18 ani: 160 – 390 mg/dL.

Valorile mult crescute (peste 700 mg/dL) pot indica boli precum cancer, artrita reumatoidă, boli ale ficatului, trombofilie, boli coronariene, precum şi risc de infarct sau atac vascular cerebral.

Un nivel de fibrinogen sub limita admisă (50 mg/dL) reprezintă risc de hemoragie.

Posibile cauze ale unei valori ridicate a fibrinogenului

• infecții și inflamații;
• unele forme de cancer;
• artrita reumatoidă;
• sindrom nefrotic;
• infarct;
• accident vascular cerebral;
• risc de boli cardiovasculare;
• boli hepatice, ciroză.

Posibile cauze ale unei valori scăzute a fibrinogenului

• unele forme de cancer;
• boli hepatice
• subnutriție;
• tulburări de coagulare a sângelui moștenite sau congenitale;
• transfuzii frecvente de sânge.

Alte teste de coagulare recomandate

Pe langa testarea fibrinogenului sau a factorului I al coagularii, se mai pot recomanda si alte teste de coagulare (coagulograma), atat pentru a depista unele afectiuni, cat si inaintea interventiilor chirurgicale.

• Timpul de protrombina sau „timpul Quick” – analizeaza anumiti factori ai coagularii.
• Timpul de troboplastina partiala activata (sau aPTT) – vizeaza deficiente ale fibrinogenului sau ale altor factori de coagulare.
• Timpul de trombina (TT) – identifica anomalii in ceea ce priveste coagularea.
• Timpul de sangerare.
• Numarul trombocitelor.