Cu ce e SARS-CoV-2 diferit de alte virusuri și de ce COVID-19 este o boală atât de greu de ținut în frâu. Explicațiile unui specialist renumit

SARS-CoV-2 diferit de alte virusuri. Prof. dr. Doina Azoicăi, președintele Societății Române de Epidemiologie, a realizat, împreună cu Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din Românie, ghidul de protecție pacienții cronici în contextul pandemiei cu virusul SARS-CoV-2. 

Pandemia este un fenomen epidemiologic care apare spontan ca urmare a faptului că trăim într-un mediu comun cu alte organisme şi care au particularităţile lor în privinţa germenilor care pot provoca diverse îmbolnăviri. Când un microorganism care determină boala la anumite specii de animale sau pasări reuşeşte să treacă aşa numita „barieră interspecie” şi se adaptează condiţiilor pe care le oferă organismul uman (de multiplicare şi de patogenitate), îmbolnăvirea poate avea consecințe mult mai importante prin producerea unor forme grave de boală.

Pandemiile sunt mult mai de temut decât orice altă formă de manifestare a bolilor infecţioase deoarece:

• microorganismul este necunoscut prin transformările lui spontane pentru a-şi schimba gazda pe care o invadează;
• agresivitatea manifestărilor;
• lipsa mijloacelor de apărare atât cele naturale, cât şi cele artificiale, cum ar fi cele prin utilizarea vaccinurilor sau a anumitor medicamente;
• rapiditatea trecerii acestor noi germeni de la o gazdă la alta, ca urmare a faptului că nimic nu poate să le limiteze evoluția, deoarece oamenii nu au o protecţie prealabilă prin trecerea anterioară prin boală;
• nepregătirea sistemelor de sănătate ca urmare a apariţiei neaşteptate a unor fenomene care sunt greu de previzionat.

Virusul care a determinat această nouă pandemie este dintr-o familie de germeni cunoscuţi anterior prin faptul că determinau boli respiratorii de gravitate redusă, numite frecvent „răceală comună”.

SARS-CoV-2 diferit de alte virusuri. De ce este epidemiologic special acest virus SARS-CoV2 ?

Transmiterea virusului se realizează foarte ușor prin picături de secreţii răspândite de persoana infectată odată cu tusea sau strănutul. Condiţia ca să dobândim această infecţie este să venim în contact cu aceste secreţii infectante, ele pătrunzând în organism prin:

• direct, la nivelul gurii, nasului sau ochilor sau
• indirect prin mâinile noastre care ating o suprafață sau obiecte contaminate și ulterior acele particule virale sunt transportate în organism prin aceleaşi porţi de intrare (gura, nas, ochi).

S-a demonstrat faptul, şi fiecare dintre noi am constatat această particularitate, că răspândirea virusului poate fi realizată în multiple circumstanţe cum ar fi contactul strâns între persoane în aceeași locuinţă sau spaţiu de coabitare, locuri publice unde sunt aglomerări de persoane şi chiar în contextul acordărilor de îngrijiri bolnavilor.
Fiind un virus foarte rezistent în mediu, de la ore (3-24h) până la mai multe zile (3-9 zile) transmiterea lui este foarte ușor de realizat ceea ce explică şi răspândirea mare, într-un interval de timp scurt şi pe teritorii mari. S-a constatat că:

• este foarte stabil la o temperatura de 4°C;
• rezistă 5 minute la 70°C;
• la temperatura camerei (22°C) virusul poate rezista: 3 ore pe suport de hârtie, 2 zile pe pânză şi lemn, 4 zile pe sticlă şi bancnote, 7 zile pe obiecte de oţel şi plastic;
• in săpun virusul nu rezistă mai mult de 5 minute la temperatura camerei

Rezistenţa lui particulară este demonstrată şi de faptul că nu dispare spontan ci poate fi distrus numai prin utilizarea de apă şi săpun, soluţii hidroalcoolice, apă oxigenată sau soluţii de clor, de tipul hipoclorit 0,5%.

De ce boala determinată de acest virus este mai particulară?

Comparativ cu ceea ce cunoaştem mai bine legat de infecţia cu virusul gripal care determină manifestări respiratorii într-un timp scurt de la infectare (24-72 de ore), simptomele în cazul acestui coronavirus apar în medie între 5 și 7 zile de la infecție, dar intervalul de timp poate varia de la 2 la 12 zile. Acest fapt explică de ce măsurile de precauție pentru a nu ne infecta de la o persoană cu astfel de boală trebuie luate pentru o perioadă mult mai crescută de 14 zile, perioadă recomandată şi pentru izolarea bolnavilor sau suspecţilor. Evoluţia acestei boli este la fel de imprevizibilă aşa cum sunt şi condiţiile ei de apariţie şi extindere deoarece o parte dintre persoanele infectate pot să nu prezinte nici un simptom (asimptomatice sau cu manifestări atipice), dar şi forme uşoare sau medii, pentru ca în cele mai dramatice situaţii să evolueze grav prin manifestări severe ce generează situaţii critice până la deces prin sindromul de detresă respiratorie acută (ARDS) şi insuficienţă multiplă de organ. Din experiența actuală se constată că 80% dintre persoanele infectate se recuperează complet.

Simptomele de boală cele mai frecvente sunt :
• febra;
• tusea seacă;
• senzația de durere la nivelul faringelui;
• starea de oboseală importantă;
• dureri musculare;
• dificultăţi de respiraţie, mai ales în cazurile grave,
dar si manifestări mai puțin frecvente dar posibile:
• diareea;
• pierderea mirosului și gustului

Cele mai multe persoane infectate cu SARS-CoV2 care au prezentat risc de complicaţii grave:
vârstnicii (cu vârsta peste 70 de ani);
persoanele de diverse vârste dar cu condiții particulare datorită bolilor asociate (boli cronice cardiace, boli pulmonare cronice; persoane cu cancer, diabeticii și cei cu imunodeficiențe de diverse cauze).
Deoarece, până la acest moment nu dispunem de un tratament care să fie demonstrat a fi complet eficient şi nici
de un preparat vaccinal care să poată fi administrat în populaţia generală, singura măsură de protecţie este prevenția.

Putți consulta ghidul pentru pacienții cronici pe copac.ro.